Category Archives: Lautari

Pentru Lautari

De astazi lansam o noua provocare. Deoarece am vazut ca sunteti foarte multi dintre dumneavoastra interesati de muzica lautareasca, de lautari si de povestile lor, va oferim posibilitatea de a ne trimite informatii prin intermediul unui web post. Oferta este valabila doar pentru utilizatorii autentificati.

Vioara

Ne puteti transmite impresiile dumneavoastra sau experientele traite in compania muzicii lautaresti. Daca ati cunoscut lautari deosebiti noi suntem interesati sa vedem ce aveti de spus. Daca stiti o poveste de la bunicul sau bunica legata de aceeasi tema, vizitatorii nostri ar dori sa o stie. Daca credeti ca detineti informatii utile, va rugam sa ni le impartasiti.

Pentru toti utilizatorii care sunt interesati, va rugam sa ne anuntati prin intermediul unui mesaj. Sa auzim de bine! Va multumim ca ne cititi!

Echipa

Esma Redžepova – Muzica lautareasca din Balcani

Cu totii suntem constienti de originile balcanice ale muzicii lautaresti. In tara noastra muzica lautareasca s-a dezvoltat in perioada ocupatiei turcesti. Majoritatea ritmurilor lautaresti au influente din muzica orientala. Aceeasi situatie a fost si la sud de Dunare. In toate tarile balcanice exista o traditie a muzicii lautaresti. Drept urmare din zona Balcanilor s-au ridicat artisti de renume mondial – Goran Bregovic, Esma Redzepova, Taraf de Haidouks.

Esma Redzepova

Esma Redzepova este o artista originara din Skopje, Macedonia. Ea este un simbol al muzicii lautaresti din zona Balcanilor (muzica Roma sau tiganeasca). In prodigioasa cariera, Esma Redzepova a sustinut peste 15.000 de concerte in tari din toata lumea. S-a nascut la 8 august 1943 si si-a inceput cariera artistica in anul 1956. De atunci, Esma Redzepova a inregistrat 586 de creatii artistice dintre care 20 de albume si 6 filme. In nenumarate randuri, Esma Redzepova a primit decoratii si diverse premii: medalii de aur si argint din partea conducatorului iugoslav Tito, premiul UNICEF, medalia de aur Cantareata mileniului la Moscova, Primadonna Muzicii Europene, o nominalizare la Premiul Nobel pentru Pace in anul 2002. Cantareata este recunoscuta pentru activitati caritabile in toata lumea. A sustinut peste 2000 de concerte in scopuri caritabile.

Daca aveti posibilitatea sa participati la concerte ale artistei nu ezitati. Veti fi uimiti de asemanarea dintre muzica pe care o canta Redzepova si muzica lautareasca romaneasca. In decembrie 2006, Esma Redzepova a intentat un proces producatorilor filmului Borat pentru folosirea in coloana sonara a unei melodii (Chaje Shukarije) fara a detine acceptul artistei.

OMFO – Our Man From Odessa

In principiu, numele de mai sus nu va spune nimic. Cine o mai fi si omul asta din Odessa?!OMFO sau German Popov este un ucrainean pe care l-am descoperit pe sountrack-ul filmului Borat. Printre melodiile care se afla pe coloana sonora a filmului Borat sunt si doua ale OMFO. Dupa sound parca ar fi romanesti, sau cel putin din zona noastra.

Asa ca m-am interesat si am descoperit ca ele fac parte din albumul “Trans Balkan Express”. Cele doua melodii sunt inspirate din muzica laureasca romaneasca. Este vorba de “Magic mamaliga” si “Money boney”. Sunt sigur ca o sa va placa.

OMFO – Magic mamaliga

YouTube Preview Image

OMFO – Money Boney

YouTube Preview Image
Si astfel am descoperit ca sunt lautari si mai la vale de tara noastra. Sunt curios cum sunt si celelalte cantece de pe albumul OMFO. Daca ati ascultat asa ceva, va rog sa ma contactati. Sunt interesat si de alte pareri.

Site-ul OMFO aici.

George Udila – Nunta tiganeasca

Este imposibil sa nu fi auzit de celebrul clarinetist George Udila si de taraful sau. Am gasit pe un website un “review” al unui album semnat George Udila. Este vorba despre “Nunta – Obiceiuri si traditii de nunta la tiganii din Romania”. E bine ca ne fac altii cunoscuti, ca noi nu suntem in stare sa ne conservam valorile. Acum poate intelegeti mai bine de ce am inceput acest proiect Lautari.ro.

Nunta la tiganiRevenind la subiect, site-ul respectiv prezinta obiceiurile nuntilor tiganesti descrise pe coperta CD-ului. Este vorba despre obiceiurile vechi de nunta: vizita mirelui la parintii miresei, apoi vizita acestora la parintii baiatului, alegerea nasului, a datei nuntii si a locului, stabilirea invitatilor si nu in ultimul rand a bunurilor necesare tinerilor intr-o casa noua. Dintre obiceiurile nuntilor se evidentiaza si alegerea muzicantilor, a lautarilor. Acestia sunt prezenti la imbracatul miresei, pe parcursul plimbarii catre biserica, dar si in seara nuntii. Lautarii vor canta “Geamparaua” sau “Jocul gainii”, un cantec adresat nasului. Printre cantecele de nunta sunt si melodii mai triste adresate parintilor, care sunt ingrijorati de plecarea fetei de acasa. La sfarsitul nuntii se canta “Hora de dupa dar”. Apoi inspre dimineata nuntasii se retrag la casele lor.

Nu stiu cati dintre voi ati participat la nuntile de la tara, dar acelea reprezinta adevarata traditie. Astazi se pastreaza mai putin din cele ce am povestit, dar in mediul rural inca veti gasi acel farmec de poveste. Ascultati “Nunta” lui George Udila si patrundeti in atmosfera nuntilor de alta data.

Lautari de UE

Dupa un Revelion pe ritmuri lautaresti (cel putin in cazul meu), nu putem sa trecem cu vederea peste intrarea in Uniunea Europeana. Economic privind lucrurile, ne indreptam spre ceva mai bun, dar cultural cred ca nu este cea mai buna directie.

LautariPoate nu sunteti de acord cu mine, dar cred ca aceasta globalizare duce la pierderea identitatii nationale, a mostenirii culturale. Suntem invadati de cultura Coca-cola si MTV. Valorile nationale sunt din ce in ce mai slab promovate. Spre exemplu majoritatea tinerilor nu fac diferenta intre muzica lautareasca adevarata si manele.

Oare spre ce ne indreptam? Suntem in pericol sa ne pierdem identitatea culturala? De aceea incercam cu acest proiect sa readucem muzica lautareasca in prim plan, sa ne regasim spiritul de alta data.

Gheorghe Dinica – actor si lautar

Nascut in Bucuresti la 1 ianuarie 1934, Gheorghe Dinica si-a inceput cariera artistica in anul 1963. A debutat in filmul “Strainul” (1963) si a jucat in peste 60 de filme. A fost actor al Teatrului de Comedie, al Teatrului Bulandra si din 1972 este actor al Teatrului National Bucuresti.

In filmul, “Turnul din Pisa” (2002), Gheorghe Dinica joaca rolul unui lautar. Astfel artistul si-a indreptat atentia spre muzica lautareasca. Descoperindu-si acest nou talent, Gheorghe Dinica lanseaza doua albume in colaborare cu Stefan Iordache si Nelu Ploiesteanu. In anul 2002 apar aceste doua albume “Cantece de petrecere” si  “Cantece de petrecere 2”, pentru ca in anul 2004 sa lanseze un al treilea album intitulat “Romante”. Albumele sunt realizate impreuna cu Taraful Nelu Ploiesteanu, un alt mare lautar.

Dinica, Iordache, Ploiesteanu

Printre melodiile de pe primele doua albume se gasesc si piese clasice ale  muzicii lautaresti ca “Ionel Ionelule”, “Cine-a pus carciuma-n drum” sau “Casuta noastra”. In ultima vreme actorul lautar a renuntat la muzica lautareasca. Si-a dedicat timpul teatrului si filmului, iesind din sfera muzicii. Il asteptam sa revina cu noi albume, sau macar spectacole.

Tudor Gheorghe canta colinde

Tudor Gheorghe va sustine un concert pe 23 decembrie, la Sala Palatului. In cadrul acestui concert, artistul va prezenta un repertoriu de colinde simfonice. Spectacolul va include, pe langa colindele traditionale, o serie de “poeme de iarna” ce alcatuiesc  spectacolul “Iarna Simfonic”. Tudor Gheorghe incheie astfel un an in care s-a bucurat de un succes enorm, artistul sustinand un concert maraton de sapte spectacole consecutive prezentate in premiera, la Bucuresti.
Maestrul incheie un an in care s-a dedicat cantecului si poemului romanesc. Pretul biletelor variaza intre 35 si 80 Ron in functie de locul ales in sala. Puteti gasi bilete la Sala Palatului, Magazinul Muzica sau online.

Colinde cu Tudor Gheorghe

La superlativ despre Tudor Gheorghe

S-a nascut la 1 august 1945 intr-o familie de tarani din satul Podari, langa Craiova. A copilarit in conditii grele, tatal sau fiind detinut politic. Tanarul Tudor Gheorghe a mers la Liceul Nicolae Balcescu (acum Carol I) din Craiova, apoi a urmat Institutul de Teatru din Bucuresti. A absolvit clasa de actorie in anul 1966, apoi a devenit actor pe scena Teatrului National din Craiova.

Dupa trei ani de studiu asiduu, Tudor Gheorghe a iesit la rampa cu un recital numit – “Menestrel la curtile dorului”. Spectacolul s-a bucurat de un real succes. Dupa alti doi ani de studiu a lansat un nou recital – “Sapte balade”. Astfel artistul a devenit un rapsod al neamului.

Tudor Gheorghe

In perioada comunista, Tudor Gheorghe a intampinat si foarte multe oprelisti, din partea regimului comunist, fiindu-i interzis sa concerteze un deceniu, pana la revolutia din ’89. Artistului, i-au fost cenzurate spectacolele, iar in anul 1979, i-a fost interzis sa concerteze imediat dupa premiera spectacolului “Pe-un franc poet”. Dupa revolutie, Tudor Gheorghe a revenit in forta si ne incanta auzul chiar si astazi.

Pe mine m-au impresionat cateva piese din repertoriul marelui artist. As vrea sa amintesc de: “Salcamii”, “A venit un lup din codru”, “Dorul calator” sau “Dona Clara”. Mi-a placut foarte mult si albumul “Petrecerea cu Taraf”, unde Tudor Gheorghe interpreteaza magistral. Daca ati ascultat acest album, poate va amintiti povestioarele lui Marin Sorescu, recitate de Tudor Gheorghe. Atunci cand le ascult, ma vad inapoi in timp, in casa bunicilor mei. Frumos…

La Chilia-n Port

Prima data cand am auzit melodia “La Chilia-n port” a fost atunci cand am vizionat filmul “Cel mai iubit dintre pamanteni”. Il recomand tuturor. Scena se petrecea intr-o carciuma de mahala, cand baietii de la deratizare au venit sa bea ceva. Faza este memorabila. Stefan Iordache, actorul principal si interpretul personajului Victor Petrini, cere dedicatie “La Chilia-n port”. Fost ocnas, personajul Petrini plange si isi musca palmele.

Ionel TudoracheCand am revazut filmul, mi-a atras atentia melodia. Am cautat sa vad cine este interpretul. In cele mai multe cautari l-am gasit pe Ionel Tudorache. Era chiar melodia din film. M-am bucurat ca am reusit sa o gasesc. Artistul o interpreteaza magistral. Am ascultat melodia cantata si de alti interpreti, dar niciunul nu este mai bun decat Ionel Tudorache. Totusi acest personaj este aproape anonim in ziua de azi. Personal, am incercat sa scot la lumina acest nume, dar informatii nu am gasit prea multe. Pentru cei care nu au auzit de melodie sau de acest nume va recomand sa o/il cautati. Ionel Tudorache interpreteaza si alte melodii celebre din muzica lautareasca: Capitane de judet(o alta preferata a mea), La salul cel negru, Deschide, gropare, mormantul

Ionel Tudorache – La Chilia-n port

[trilu-audio]http://www.trilulilu.ro/tonymontana/9fa559a8cacb29[/trilu-audio]

Cristian Vasile si Zaraza

Cine nu a auzit de celebrele versuri:

“Vreau sa-mi spui, frumoasa Zaraza,
Cine te-a iubit,
Cati au plans nebuni pentru tine
Si cati au murit.
Vreau sa-mi dai gura-ti dulce, Zaraza,
Sa ma-mbatezi mereu,
De a ta sarutare, Zaraza,
Vreau sa mor si eu… “

Este celebra melodie Zaraza, cantata de Cristian Vasile. Povestea acestei melodii m-a fascinat. Zaraza a fost iubita cantaretului Cristian Vasile. Zaraza vine de la Zarada, un nume tiganesc traditional care inseamna Minunata. Cei doi s-au indragostit intr-o seara dupa un recital sustinut de Cristian Vasile. Se intampla la anul 1944, in Bucurestiul de alta data. Iubirea celor doi, l-a facut pe Cristian Vasile sa creeze piese din ce in ce mai valoroase si mai placute. Toate acestea in detrimentul marelui sau rival Zavaidoc. Acesta se afla in umbra lui Cristian Vasile, dar si Zarazei. La acea vreme era cunoscut faptul ca Zavaidoc avea legaturi cu talharii de la Bariera Vergului, si anume cu Borila.

Zavaidoc i-a pus gand rau lui Cristian Vasile si vorbind cu Borila i-a spus acestui sa il ucida, dar Borila a refuzat pe motiv ca ii place muzica lui. Atunci s-a nascut ideea criminala de a scapa de Zaraza, iubita prodigiosului lautar Cristian Vasile. In continuare am sa va expun un citat din cartea “De ce iubim femeile” a lui Mircea Cartarescu.

A doua zi dupa Sf. Dumitru, Zaraza iesi, dupa obicei, pe-nserate, sa-i ia tutun iubitului ei de la chioscul din colt. Peste Calea Victoriei, in dreptul cladirii Casei de economii, se lasase un amurg greu, unsuros, prin aurul stins al caruia femeia nu-si dadu seama ca din invalidul care vindea acolo nu mai ramasese decat carja, tinuta acum sub brat de un om al lui Borila deghizat. Cum aparu Zaraza, cu un sal de Indii la gat, matahala lepada carja si, sub cerurile ca de pacura in flacari, o apuca de par pe femeie. O privi in ochi ranjind, o musca salbatic de buzele invinetite si, parca din aceeasi miscare,ii reteza beregata cu sisul, de la o ureche la alta. Fugi apoi pe cheiul Dambovitei, unde i se stersera urmele.

O gasira in zori, cu rochia muiata in sange, si cantaretul, care deja rascolise orasul toata noaptea, dupa ea, fu imediat anuntat. La comisariat, povestea mai tarziu politistul de garda din acea zi, Cristian Vasile, interogat ca suspect, avea o lucire de nebunie in ochi. Cand ii dadura drumul, se duse tinta in prima carciuma si bau pana nu mai stiu de el. Timp de cativa ani mai apoi li se arata musteriilor locul de unde cantaretul muscase din masa.

Moartea Zarazei l-a distrus pe Cristian Vasile. Zbatandu-se intre nebunie si realitate, Cristian Vasile a furat urna funerara in care se afla cenusa Zarazei. Timp de patru luni, dupa cum povestea chiar el a mancat din acea cenusa. Apoi a incercat se sinucida tunandu-si pe gat terebentina. N-a reusit, dar si-a pierdut vocea si a disparut din viata muzicala. In anul 1959, un batranel cu aspect de boschetar si care tragea cortina teatrului din Piatra-Neamt spunea aceasta poveste. Era chiar Cristian Vasile, ascuns in uitare.

Fascinanta poveste!