Category Archives: Povestiri cu lautari

Ce parere au vizitatorii de pe lautari.ro

Pentru ca multa lume aprecieaza munca noastra si pentru ca multi ne cer sa aducem materiale video/audio cu lautari avem de gand sa va oferim mini filmulete dar suntem si curiosi cati dintre voi ar cumpara carti despre lautari si muzica lautareasca sau cati dintre voi ar cumpara CD-uri cu muzica lautareasca daca ar exista magazine online cu astfel de produse.

Cu aceasta ocazie organizam un sondaj prin care sa aflam ce isi doresc cei care citesc lautari.ro!

{democracy:2}

Traditii

In seara asta ma gandeam la acei lautari de la tara. Eu sunt din zona Olteniei. Am crescut in casa bunicilor pana la varsta de 10 ani. In acea perioada am luat contact pentru prima data cu muzica lautareasca. Vorbesc despre acei lautari care nu au studiat in vreun fel muzica, ci au prins meseria de la cei varstnici ca sa o transmita copiilor lor.

LautariChiar imi amintesc cu placere nuntile de la tara, care mai pastreaza ceva din traditiile batranesti. La aceste nunti sunt invitati obligatoriu lautarii cu alamuri. Nu pentru a intretine mesenii, ci pentru a intampina mireasa, nunii sau pentru a insoti alaiul de nunta in timpul plimbarilor prin sat. Imaginea fidela a acelor lautari sunt Mambo Siria, trupa lui Dinescu, despre care am vorbit intr-un articol anterior. Aceeasi lautari participa si la inmormantari. Poate va amintiti de Orchestra pentru nunti si inmormantari a lui Goran Bregovic. Nu stiu daca acei oameni fac repetitii pentru repertoriul lor, dar va asigur ca muzica lor suna foarte bine. Orchestra de la tara avea doua trompete, doi tobosari si un trombon. Cantecele de nunta erau vesele si creau buna dispozitie. Cele de inmormantari sunt duioase si triste in acelasi timp. Un alt obicei pe care mi-l amintesc sunt horele de la inmormantari. Da, hore! Se canta trei hore favorite ale celui decedat. Stiu ca suna ciudat si chiar nu imi place sa vorbesc despre inmormantari, dar trebuia sa va impartasesc aceste traditii lautaresti. Sa auzim de bine!

Lautari de UE

Dupa un Revelion pe ritmuri lautaresti (cel putin in cazul meu), nu putem sa trecem cu vederea peste intrarea in Uniunea Europeana. Economic privind lucrurile, ne indreptam spre ceva mai bun, dar cultural cred ca nu este cea mai buna directie.

LautariPoate nu sunteti de acord cu mine, dar cred ca aceasta globalizare duce la pierderea identitatii nationale, a mostenirii culturale. Suntem invadati de cultura Coca-cola si MTV. Valorile nationale sunt din ce in ce mai slab promovate. Spre exemplu majoritatea tinerilor nu fac diferenta intre muzica lautareasca adevarata si manele.

Oare spre ce ne indreptam? Suntem in pericol sa ne pierdem identitatea culturala? De aceea incercam cu acest proiect sa readucem muzica lautareasca in prim plan, sa ne regasim spiritul de alta data.

Petrecem de revelion cu muzica lautareasca

Nu stiu altii cum sunt, dar eu nu pot sa concet o petrecere adevarata fara muzica lautareasca. De fapt, cum poti petrece fara muzica lautareasca? Multi se stramba cand aud ritmuri lautaresti. De exemplu Dona Dumitru Siminica este adesea confundat cu o femeie, iar atunci cand afla ca este un barbat, cei necunoscatori incep sa rada in batjocura. Asta pentru ca nu inteleg acest gen de muzica, asa cum altii nu inteleg muzica clasica, rockul sau muzica house.

Adica ce-ar insemna o petrecere cu muzica house? Unde e farmecul petrecerii? Unde e spiritul romanesc? Eu ma pregatesc pentru revelion cu un playlist in care am sa includ alaturi de alte genuri de muzica si niste lautareasca. Prietenii stiu de ce! Printre lautarii de baza am sa introduc: Romica Puceanu, Dona Dumitru Siminica, Faramita Lambru, Maria Tanase, Gabi Lunca si Ion Onoriu, Fanfara Zece Prajini si nu in ultimul rand pe rapsodul Tudor Gheorghe.

In speranta ca si voi o sa va distrati cu muzica buna va urez “Petrecere frumoasa!” si un calduros “La multi ani!”.

Muzica lautareasca, carnati si sarmalute

Sarbatori Fericite!Pentru romanii plecati in strainatate, dorul de tara este mai puternic de sarbatori. Nu toti au avut norocul sa poata sarbatori Craciunul in sanul familiei, sau cu prietenii in tara. Am niste cunostiinte in Spania, care nu vin de sarbatori. Ei petrec Craciunul ca si acasa cu carnati afumati, piftie, ciolan cu fasole, sarmalute si vin rubiniu. Dar nelipsita de la masa acestor oameni este muzica lautareasca traditionala. Astfel pe ritmuri de Romica Puceanu, Faramita Lambru sau Maria Tanase, sarbatoarea este ca la mama acasa. Toti spun ca aceasta muzica lautareasca le alina dorul de casa si le starneste emotii.

Romanilor de pretutindeni, le urez Sarbatori Fericite si distractie placuta. Iar de acolo de unde va aflati, aduceti-va aminte ca avem o tara frumoasa, cu artisti mari si cu muzica lautareasca cum nimeni nu mai are. La multi ani!Sa auzim de bine!

Muzica a la Gadjo Dilo

Filmul Gadjo Dilo (1997) a fost creat in jurul muzicii lautaresti. Un francez vine in Romania, in zona Ardealului in cautarea unei interprete de muzica lautareasca – Nora Luca. Francezul care nu vorbea deloc romaneste rataceste intr-un sat tiganesc, satul Cretulesti. Acolo cunoaste frumusetea vietii nomade, dar si greutatile acesteia. In comunitatea tiganeasca francezul comunica cu Izidor si Sabina (Rona Hartner). Stephane, caci asa il chema pe personajul frantuz, inregistreaza casete si isi face notite despre muzica tiganeasca. Participa la mai multe reprezentatii ale artistilor din acea lume bizara.

Gadjo Dilo

Muzica din film este excelenta. Va recomand sa cautati cd-ul ce contine coloana sonora a filmului. Printre protagonistii de seama sunt: Taraful Haiducilor, Adrian Simionescu (Adrian Copilu Minune), Orchestra Marin Ioan, Izidor Serban sau Vasile Serban. Melodia Tutti Frutti este una dintre succesele din film alaturi de Camera.

Cristian Vasile si Zaraza

Cine nu a auzit de celebrele versuri:

“Vreau sa-mi spui, frumoasa Zaraza,
Cine te-a iubit,
Cati au plans nebuni pentru tine
Si cati au murit.
Vreau sa-mi dai gura-ti dulce, Zaraza,
Sa ma-mbatezi mereu,
De a ta sarutare, Zaraza,
Vreau sa mor si eu… “

Este celebra melodie Zaraza, cantata de Cristian Vasile. Povestea acestei melodii m-a fascinat. Zaraza a fost iubita cantaretului Cristian Vasile. Zaraza vine de la Zarada, un nume tiganesc traditional care inseamna Minunata. Cei doi s-au indragostit intr-o seara dupa un recital sustinut de Cristian Vasile. Se intampla la anul 1944, in Bucurestiul de alta data. Iubirea celor doi, l-a facut pe Cristian Vasile sa creeze piese din ce in ce mai valoroase si mai placute. Toate acestea in detrimentul marelui sau rival Zavaidoc. Acesta se afla in umbra lui Cristian Vasile, dar si Zarazei. La acea vreme era cunoscut faptul ca Zavaidoc avea legaturi cu talharii de la Bariera Vergului, si anume cu Borila.

Zavaidoc i-a pus gand rau lui Cristian Vasile si vorbind cu Borila i-a spus acestui sa il ucida, dar Borila a refuzat pe motiv ca ii place muzica lui. Atunci s-a nascut ideea criminala de a scapa de Zaraza, iubita prodigiosului lautar Cristian Vasile. In continuare am sa va expun un citat din cartea “De ce iubim femeile” a lui Mircea Cartarescu.

A doua zi dupa Sf. Dumitru, Zaraza iesi, dupa obicei, pe-nserate, sa-i ia tutun iubitului ei de la chioscul din colt. Peste Calea Victoriei, in dreptul cladirii Casei de economii, se lasase un amurg greu, unsuros, prin aurul stins al caruia femeia nu-si dadu seama ca din invalidul care vindea acolo nu mai ramasese decat carja, tinuta acum sub brat de un om al lui Borila deghizat. Cum aparu Zaraza, cu un sal de Indii la gat, matahala lepada carja si, sub cerurile ca de pacura in flacari, o apuca de par pe femeie. O privi in ochi ranjind, o musca salbatic de buzele invinetite si, parca din aceeasi miscare,ii reteza beregata cu sisul, de la o ureche la alta. Fugi apoi pe cheiul Dambovitei, unde i se stersera urmele.

O gasira in zori, cu rochia muiata in sange, si cantaretul, care deja rascolise orasul toata noaptea, dupa ea, fu imediat anuntat. La comisariat, povestea mai tarziu politistul de garda din acea zi, Cristian Vasile, interogat ca suspect, avea o lucire de nebunie in ochi. Cand ii dadura drumul, se duse tinta in prima carciuma si bau pana nu mai stiu de el. Timp de cativa ani mai apoi li se arata musteriilor locul de unde cantaretul muscase din masa.

Moartea Zarazei l-a distrus pe Cristian Vasile. Zbatandu-se intre nebunie si realitate, Cristian Vasile a furat urna funerara in care se afla cenusa Zarazei. Timp de patru luni, dupa cum povestea chiar el a mancat din acea cenusa. Apoi a incercat se sinucida tunandu-si pe gat terebentina. N-a reusit, dar si-a pierdut vocea si a disparut din viata muzicala. In anul 1959, un batranel cu aspect de boschetar si care tragea cortina teatrului din Piatra-Neamt spunea aceasta poveste. Era chiar Cristian Vasile, ascuns in uitare.

Fascinanta poveste!