Category Archives: Lautarii vechi si noi

Miezu’ lu’ chefu’

Guest post by Alex Serban

Tradiţiile româneşti trec printr-un moment de tranziţie (încă!) de la sat la oraş (şi retur!). Obiceiurile de la sat încă sunt transpuse la oraş într-un mod bizar şi de multe ori nepotrivit, împletite cu alte obiceiuri venite din alte ţări şi de la alte culturi. La fel şi muzica şi muzicanţii trec printr-o “tranziţie de criză”. Lăutarii şi muzica populară sunt înlocuti de DJ, muzică pop-rock-house-dance-latino, chiar ipod-uri. La rândul lor, chefliii sunt de multe feluri, dar foarte puţini fac ceea ce cred ei că e bine, pur şi simplu încearcă să împace şi capra şi varza, să facă un “mega-mix” care să mulţumească pe toată lumea.

Este o perioadă paradoxală, plină de compromisuri, la scurt timp după mutarea bruscă din perioada comunistă de la ţară la oraş, urmată în ultimii ani şi în prezent de încercarea de la retrăi viaţa de la ţară în oraş sau mai nou de fuga din mediul urban în cel rural.

Haioşi, groteşti, pitoreşti, hilari, gălăgioşi, melodioşi, simpatici sau antipatici, lăutarii rămân în cadrul nunţii la români un element în jurul căruia se învârt multe evenimente. Acompaniază şi ghidează nuntaşii, încă mai sunt sufletul multor petreceri şi încearcă să păstreze obiceiurile pe care le cântă şi le dirijează de generaţii.

Proiect realizat de Alex Șerban în cadrul Școlii de Fotografie Documentară Oskar.

Alex Serban Blog

OskarPhotoProiect

Taraful din Naipu

M-am apucat să scriu din nou fiindcă am reuşit sa readuc www.lautari.ro pe picioare. Site-ul a fost hăcuit din nou, dar într-un final am rezolvat problema.

lautarii_cum_mai-_cantaTaraful din Naipu (Giurgiu) format din Neculai şi Marin Duţă, Calistrat şi Mihai Petre, Alexandru Bârcă şi Gheorghe Stan vine dintr-o zonă cu puternice tradiţii muzicale. Deşi odată erau preţuiţi şi câştigau o pâine cu demnitate, muzicanţii din Naipu nu mai sunt la mare căutare. Manelele şi muzica promovată azi distrug identitatea acestor lăutari.

Cu greu am găsit informaţii despre taraful din Naipu, dar am pentru voi două melodii pe care le puteţi asculta mai jos:

1. Taraful din Naipu – Acum 20 de ani

2. Taraful din Naipu – Mituleasa

naipu3

Lăutarii din Naipu au acelaşi stil ca şi lăutarii din Clejani, fiindcă aparţin aceleaşi epoci. Am găsit informaţii despre un album numit – “Lăutarii cum mai cântă!” – şi care conţine următoarele piese:

01.

Sarba de la Naipu

2:36
02.

Draga viata-i tineretea

5:03
03.

Mituleasa

1:34
04.

Iancu Jianu

5:33
05.

Cuculetul

5:36
06.

Lautarii cum mai canta

2:32
07.

Sarpele

7:39
08.

Ca din caval

1:50
09.

Radu Anghel

4:34
10.

Acum douazeci de ani & Am iubit si am sa iubesc

6:49
11.

Sultana frumoasa & Braul

4:57
12.

Uite dealu’ s-a lungit & Frumoasa-i viata la tara

6:49

Pot fi ascultate parţial aici

Vezi pagina tarafului

Faramita Lambru (1927-1974) – un artist uitat

Nu sunt prea multe informatii pe internet despre Faramita Lambru. N-as putea sa va explic de ce. Faramita Lambru era o figura de marca in a doua jumatate a secolului trecut. Cati dintre dumneavoastra nu isi amintesc vocea sa inconfundabila? Totusi, nimeni nu a binevoit sa il prezinte generatiilor noi.

Si cand spun nimeni, ma refer la televiziuni sau ziare si reviste. Excluzand suplimentul Jurnalului National, nu cred ca exista alta publicatie care sa promoveze muzica veche. Arhivele Televiziunii Romane raman inchise si pecetluiesc aceasta tacere.

Despre Faramita Lambru am aflat putine informatii. Incepand cu anii ’50 a inceput sa cante la acordeon si participat la diverse manifestari culturale alaturi de Maria Tanase, Dona Dumitru Siminica, Toni Iordache, Ileana Sararoiu. Marele artist s-a stins in anul 1974 in urma unei boli de plamani.

Mai jos este clipul “Inel, inel de aur”:

YouTube Preview Image

Faramita Lambru – Spritu-i rece  apoi Mai carciumar, mai

YouTube Preview Image

Faramita Lambru – Joc:

YouTube Preview Image

Iata si cateva cantece din repertoriul sau:

  • La crama din Drăgăşani
  • Şapte văi şi-o vale adâncă
  • Am iubit şi-am să iubesc
  • Bălălău
  • Inel, inel de aur
  • Afara e intuneric
  • Cine are fata mare
  • Coboara, Puica, Coboara
  • D-as putea
  • Hora argintareasca
  • Hora lui Faramita
  • Hora lui Oneata
  • Hora lui Stere
  • Inimioara, Inimioara
  • Lasai boii sa mai pasca
  • La calul balan
  • Sarba de la Turnu Magurele
  • Trei focuri arde pe lume

Daca detineti informatii aditionale despre Faramita Lambru, va rog sa imi scrieti ca sa le postam aici. Sa auzim de bine!

Stefan Iordache Lautarul

Imi vine greu sa scriu aceste randuri, stiind ca cel ce-a fost Stefan Iordache nu se mai afla printre noi. Am fost miscat de suferinta artistului si de dispartia prematura a acestuia.

In memoria sa voi posta o suita de cantece lautaresti in varianta proprie. Cantecele au aparut pe albumele Cantece de petrecere vol.1 si Cantece de petrecere vol.2 alaturi de cei doi prieteni Gheorghe Dinica si Nelu Ploiesteanu.

Stefan Iordache – La Salul Cel Negru
Stefan Iordache – La Salul Cel Negru

Stefan Iordache – Cocosele, cocoselule
Stefan Iordache – Cocosele, cocoselule

Stefan Iordache- Cine-a pus carciuma-n drum
Stefan Iordache – Cine a pus cârciuma'n drum

Stefan Iordache – Lume, lume
STEFAN IORDACHE – LUME ,LUME …

Stefan Iordache – Sa-mi Canti Cobzare
St Iordache – Sa-mi Canti Cobzare

Dumnezeu sa-l odihneasca!

Glasul stramosilor: Alexandru Cercel

Am auzit de Alexandru Cercel, dar niciodata n-am ascultat vreo melodie a sa. Asta probabil si din lipsa de promovare a caselor de discuri romanesti. Povestea acestui mare lautar a fost reinviata de catre cei de la Jurnalul National in ediat de Muzica de Colectie.

Alexandru Cercel se trage dintr-o familie cu traditii in lautarie. A invatat muzica de la tatal sau care canta pe la nunti. Alexandru Cercel a inceput de mic sa studieze vioara, iar ulterior mergea cu tatal sau si canta la mesele nuntasilor. A inregistrat aproape 150 de piese, dintre care cele mai cunosute sunt: “Vara, vara, primavara”, “Lie, lie, ciocarlie” si “Chira Chiralina”. Acestea au fost inregistrate in anul 1957, cand Alexandru Cercel avea 74 de ani.

Alexandru Cercel

Albumul Muzica de Colectie, contine 17 melodii cantate de Alexandru Cercel in colaborare cu Ion Cercel (fiul), Ion Nitoi si Ion Stefanita. Muzica lui Alexandru Cercel se inscrie in muzica secolului XIX. Este putin diferita de cea cantata de lautarii anilor ’70, dar este la fel de melodioasa si de interesanta. Sa auzim de bine!

Naistul Fanica Luca

Editia “Muzica de colectie” continua si astazi. Fanica Luca este protagonistul povestii din Jurnalul National.

Subsemnatul IORDACHE – LUCA ŞTEFAN (FĂNICĂ LUCA), artist emerit al RPR şi Laureat al Premiului de Stat, Clasa I, distins cu medalia şi Ordinul Muncii, profesor la Şcoala Medie de Muzică, din Bucureşti, nr. 1, clasa – de nai.

Asa se prezinta Fanica Luca in scrierea intitulata “Autobiografie”. S-a nascut in anul 1894 in Bucuresti intr-o familie numeroasa. Tatal sau era lautar, canta la nai si flaut. Fanica Luca s-a apucat de lautarie de la o varsta frageda date fiind conditiile grele de viata. Primul nai l-a primit de la tatal sau. A inceput sa castige bani cantand prin gradinile de vara: Bordei, Herastraul Vechi, Vila Regala.

La 13 ani canta intr-un taraf cu un lautar numit Lache din Gaesti. In 1910 a plecat din tara in Zmirna, apoi in Istanbul. S-a intors in tara unde a cantat la restaurantul Suzana. Apoi a plecat in armata. A petrecut clipe grele in razboi ca prizonier. Intre anii 1920-1929 a cantat la diverse restaurante bucurestene. A inceput colaborarea la radio in anul 1929, dar a plecat la Varsovia alaturi de orchestra “Ciolac”.

In 1937 printr-o colaborare cu Grigoras Dinicu si orchestra sa a plecat la Paris. In urma succeselor obtinute a fost decorat de Ministerul Educatiei Nationale Franceze cu Ordinul “Palmes” al Academiei Franceze, in gradul de ofiter. A primit Diploma de Onoare Clasa I cu Medalia de Aur.

Fanica Luca

A ramas in Paris ca angajat al teatrului Chatelet unde s-a bucurat de un mare succes. Fanica Luca era foarte apreciat la Paris, fiind respectat de presa vremii. In anul 1938 a plecat la Londra si a fost angajat la teatrul Palladium. La scurt timp a mers la Expozitia internationala de la New York la cererea expresa a doamei Roosvelt.

A inceput razboiul iar Fanica Luca a revenit in tara. A sustinut concerte pentru militarii de pe front si pentru cei din spitale. In era comunista a cantat in tarile sovietice europene, in China si Coreea. A fost numit profesor la scoala de muzica nr. 1 din Bucuresti. Fanica Luca s-a stins din viata la varsta de 74 de ani in anul 1968. Cea mai mare parte a vietii si-a dedicat-o muzicii, respectiv naiului.

Taraful din Clejani – Lautarii vechi

Astazi in Jurnalul National au aparut si lautarii din Clejani, cunoscuti si sub numele de Taraful din Clejani. Ma refer acum la vechii lautarii care cantau acum jumatate de secol. Dupa 1990 ei au fost cunoscuti ca Taraful Haiducilor.

Satul Clejani are o istorie de peste 500 de ani si o bogata baza culturala. Satul Clejani a fost atestat inca din anul 1538. Pe mosia Clejaniului au venit sa munceasca tiganii. Acestia aveau ca ocupatii munca la camp, caramidaria si lautaria, pe care au transmis-o din generatie in generatie. Astfel un anul 1949, in Clejani erau 78 de lautari ce cantau la vioara, la cobza, la tambal, bas, acordeon si chitara.
YouTube Preview Image

Priceputii lautari aveau un repertoriu vast de peste 500 de melodii. In acele vremuri nuntile tineau cate o saptamana si lautarii trebuiau sa aiba cat mai multe melodii pentru a binedispune publicul. Dintre lautarii vechi au mai ramas putini in viata. Trebuie amintiti vechii lautari care au ramas ca un reper important in viata comunitatii din Clejani: Gheorghe Motoi, Florea Basaru, Petre Manole, Nicolae Neacsu “Culai”, Dumitru Baicu, Gheorghe Anghel “Caliu” etc.

Lautarii din Clejani

CD-ul de colectie de astazi cuprinde piese ale anilor ’50 cantate de Gheorghe Motoi (voce si contrabas), Florea Basaru (vioara) si Petre Manole (tambal).

Damian Draghici – Muzica Romanes

Jurnalul ne face surprize din nou. Astazi a aparut in Editia de Colectie, Damian Draghici. Pentru unii este mai putin cunoscut, dar Damian Draghici este un mare talent al muzicii romanes si al naiului.

Povestea sa a inceput la varsta de 10 ani cand a cantat pentru prima data la hotel Lido de revelion. Apoi au urmat si alte colaborari, la Carul cu bere, la restaurantul Ialomita sau Dorobanti. In anul 1984, la 14 ani a cantat la Casa Alba din Baneasa. L-a cunoscut pe celebrul Ion Budisteanu care l-a luat la radio. Nu a reusit sa plece din tara in turnee. Asta l-a ambitionat sa se gandeasca mai serios la cariera. Cu sapte luni inainte de Revolutie a plecat din tara.

A urmat o perioada mai grea in Grecia, dar pana la urma a reusit sa devina cunoscut in muzica greceasca. A renuntat la nai pentru pian din nevoia de a castiga bani. Apoi a trimis o inregistrare la Sony. A avut succes si a inregistrat doua albume. Apoi a renuntat la pian in favoarea naiului. In anul 1992, a scos primul album de muzica populara semnat Damian Draghici – “Panflute fantastique”. Vazand ca are succes, s-a inscris la Conservatorul Philipos ca sa studieze jazz la nai.

In anul 1994 a cantat alaturi de Nikos Kipourgos, care este cel mai mare compozitor grec. A participat la diverse festivaluri in Europa si a colaborat cu Orchestra Filarmonicii din Londra. In anul 1996 a fost admis la Colegiul Berklee din Boston de unde a absolvit cu “Magna Cum Laudae”.

Damian Draghici este unul dintre cei mai importanti lautari contemporani. A inregistrat 17 albume si a castigat un premiu Grammy in anul 2006. A combinat muzica traditionala romanes cu muzica jazz sau rock. Pentru aceste realizari, Damian Drachici poate fi considerat un adevarat vizionar.

YouTube Preview Image

Pe albumul “Damian&Brothers” din colectia Jurnalul puteti asculta melodiile:

  1. Saraiman
  2. Dikta Devla Socherdem
  3. Carciuma
  4. Hopai Diri Diri
  5. Blestemat
  6. Magdalena
  7. Irlandeza
  8. Zori de Ziua
  9. Halemso Lah
  10. Dema Mamo
  11. Budala
  12. Arzo Focu
  13. Damigeana

Ce parere au vizitatorii de pe lautari.ro

Pentru ca multa lume aprecieaza munca noastra si pentru ca multi ne cer sa aducem materiale video/audio cu lautari avem de gand sa va oferim mini filmulete dar suntem si curiosi cati dintre voi ar cumpara carti despre lautari si muzica lautareasca sau cati dintre voi ar cumpara CD-uri cu muzica lautareasca daca ar exista magazine online cu astfel de produse.

Cu aceasta ocazie organizam un sondaj prin care sa aflam ce isi doresc cei care citesc lautari.ro!

{democracy:2}