Cristian Vasile si Zaraza

Cine nu a auzit de celebrele versuri:

“Vreau sa-mi spui, frumoasa Zaraza,
Cine te-a iubit,
Cati au plans nebuni pentru tine
Si cati au murit.
Vreau sa-mi dai gura-ti dulce, Zaraza,
Sa ma-mbatezi mereu,
De a ta sarutare, Zaraza,
Vreau sa mor si eu… “

Este celebra melodie Zaraza, cantata de Cristian Vasile. Povestea acestei melodii m-a fascinat. Zaraza a fost iubita cantaretului Cristian Vasile. Zaraza vine de la Zarada, un nume tiganesc traditional care inseamna Minunata. Cei doi s-au indragostit intr-o seara dupa un recital sustinut de Cristian Vasile. Se intampla la anul 1944, in Bucurestiul de alta data. Iubirea celor doi, l-a facut pe Cristian Vasile sa creeze piese din ce in ce mai valoroase si mai placute. Toate acestea in detrimentul marelui sau rival Zavaidoc. Acesta se afla in umbra lui Cristian Vasile, dar si Zarazei. La acea vreme era cunoscut faptul ca Zavaidoc avea legaturi cu talharii de la Bariera Vergului, si anume cu Borila.

Zavaidoc i-a pus gand rau lui Cristian Vasile si vorbind cu Borila i-a spus acestui sa il ucida, dar Borila a refuzat pe motiv ca ii place muzica lui. Atunci s-a nascut ideea criminala de a scapa de Zaraza, iubita prodigiosului lautar Cristian Vasile. In continuare am sa va expun un citat din cartea “De ce iubim femeile” a lui Mircea Cartarescu.

A doua zi dupa Sf. Dumitru, Zaraza iesi, dupa obicei, pe-nserate, sa-i ia tutun iubitului ei de la chioscul din colt. Peste Calea Victoriei, in dreptul cladirii Casei de economii, se lasase un amurg greu, unsuros, prin aurul stins al caruia femeia nu-si dadu seama ca din invalidul care vindea acolo nu mai ramasese decat carja, tinuta acum sub brat de un om al lui Borila deghizat. Cum aparu Zaraza, cu un sal de Indii la gat, matahala lepada carja si, sub cerurile ca de pacura in flacari, o apuca de par pe femeie. O privi in ochi ranjind, o musca salbatic de buzele invinetite si, parca din aceeasi miscare,ii reteza beregata cu sisul, de la o ureche la alta. Fugi apoi pe cheiul Dambovitei, unde i se stersera urmele.

O gasira in zori, cu rochia muiata in sange, si cantaretul, care deja rascolise orasul toata noaptea, dupa ea, fu imediat anuntat. La comisariat, povestea mai tarziu politistul de garda din acea zi, Cristian Vasile, interogat ca suspect, avea o lucire de nebunie in ochi. Cand ii dadura drumul, se duse tinta in prima carciuma si bau pana nu mai stiu de el. Timp de cativa ani mai apoi li se arata musteriilor locul de unde cantaretul muscase din masa.

Moartea Zarazei l-a distrus pe Cristian Vasile. Zbatandu-se intre nebunie si realitate, Cristian Vasile a furat urna funerara in care se afla cenusa Zarazei. Timp de patru luni, dupa cum povestea chiar el a mancat din acea cenusa. Apoi a incercat se sinucida tunandu-si pe gat terebentina. N-a reusit, dar si-a pierdut vocea si a disparut din viata muzicala. In anul 1959, un batranel cu aspect de boschetar si care tragea cortina teatrului din Piatra-Neamt spunea aceasta poveste. Era chiar Cristian Vasile, ascuns in uitare.

Fascinanta poveste!

46 thoughts on “Cristian Vasile si Zaraza”

  1. Frumoasa poveste, dar e o pura nascocire…. In genul filmului “Amadeus”, unde nimic nu e prea adevarat, din punct de vedere istoric…E doar o frumoasa romanta, doar o mostra de inventivitate a lui Cartarescu.

  2. Povestea e adevarata.Ar trebui sa asculti melodiile lui Cristian Vasile ca sa iti dai seama despre ce vorbeste cel care a “nascocit” -cum spui tu – poveste .

  3. Doresc foarte mult muzica adevarata cu Zavaidoc si Cristian Vasile pentru inregistrat1

  4. In primul rand ar fi foarte bine ca toate comentariile sa fie controlate in sensul ca INCALIFICABILI ( am corectat cuvantul tampati, ce de fapt nu stiu ce inseamna) ca Tatuku sa nu poata mazgali amintirile legate de un geniu ca si Cristian Vasile, sau nu neaparat genii. Ca el (tampiti) , de fapt regretabil, din ce in ce mai multi, ca Tatuku, ar trebui sa se organizeze intr-o rezervatie a carui nume , daca sunt capabili macar de atat, sa si-l puna singuri.

    CRISTIAN VASILE e unic, e o mandrie al neamului romanesc , pentru ca a cantat in limba romana, cu care va puteti intr-adevar sa va bateti in piept, pardon nu, ca doar a fost tigan, doar a cantat in limba tarii ( va spune o unguroaica robita de muzica lui) pacat de tragedia vietii lui. Atunci cand dupa ani de admiratie fata de muzica lui, crezand 9 din lipsa reclamei) ca a murit de mult, a admiratiei fata de Zaraza, am aflat, datorita internetului , povestea Zarazei, si a lui , mai ales, nu imi venea sa cred ca poate fi adevarat sec. 20 si m-a zguduit enorm , am suferit. Consider ca am fost o nemernica, afland ca a trait INCA ANI, in aceeasi perioada cu mine, ca nu am fost in stare de atat ca sa il caut si sa ii spun : Maestre al tarii romanesti, nu avem cuvinte, suntem mandrii ca esti al nostru.

    Chiar va rog, straduiti-va stimati administratori ai site-lor, faceti selectie, trebuie eliminati din comunitatea noastra asemenea persoane inconstiente, e destul ca ii intalnim si suportam, din lasitatea de a nu ne auzi injurati , in fiecare zi, la orice pas. Pentru internet platim, mascat sau nemascat. Curatiti tara de neoameni, animali spus e nedrept.
    Cei din Piatra Neamt, Primaria din Piatra Neamt, puneti o Floare O SINGURA FLOARE pe mormantul acestui OM- TIGAN , cel care a AJUNS SA TRAGA CORTINA , DAR A TRAS SI CORTINA SEMNIFICATIV PENTRU CE A INSEMNAT PT. EL ARTA, sau puteti merge in rezervatia….
    Clara rusu

  5. @clara rusu: dreptul la exprimare este liber si noi voi cenzura comentariile decat in masura in care sunt agresive, defaimatoare, rasiste sau discriminatorii de orice fel.

    tatiku si-a exprimat punctul de vedere, iar eu trebuie sa i-l accept chiar daca este sau nu real. atata timp cat nu a incalcat cele spuse mai sus, e dreptul lui sa isi expuna parerea.

    Multumim ca ne cititi!

  6. Povestea Zarazei este, la fel ca si rivalitatea dintre Zavaidoc si Vasile, o fabulatie a lui Cartatescu.
    Adevarul e mult mai simplu. Tango-ul cu acelasi nume a fost compus in 1929 de Benjamin Tagle Lara (http://www.todotango.com/engli...)
    si interpretat de Ignacio Corsini ( click aici pentru melodie http://www.trilulilu.ro/lauvoi... si aici pentru versuri http://www.lyricshornet.com/11...). Versurile nu sunt nici ele ale lui Cristian Vasile, ci ale unuia din textierii vremii, Nicolae Kiritescu (http://www.eltango.ro/gotan/Go...).
    Si acum si istoria cantecului si a numelui “Zaraza” pe scurt:
    “Zaraza is a type of fabric or material which was in fashion around the 20s; it had some print or design. The driver of the cart calls the ox zaraza because the ox had a design on its fur similar to that material hence the small orthography.
    It would be equivalent to calling someone “skinny” or “fat” or “blond”, etc, a reference to a physical characteristic; these “nicknames” are very prevalent in Argentina and most of the time have a friendly, affectionate connotation.”
    Prin urmare iubirea pierduta a lui Cristian Vasile era de fapt un… bou!

    Pe atunci nu exista internet, tv sau radio iar oamenii nu calatoreau asa mult. Pentru cei care o faceau insa, era simplu sa “preiei” ceva si sa ti-l insusesti, sa-ti falsifici identitatea sau sa-ti inventezi trecutul. Zaraza n-a fost iubita lui Vasile mai mult decat Mata Hari a fost o printesa de Java…

    De ce am tinut sa scriu acest mesaj?! Oamenii au dreptul sa creada in ce vor si nu le poate nimeni interzice sa citeasca nuvele siropoase si sa se uite la telenovele. Ma deranjeaza in schimb cand cineva pateaza reputatia unui om (Zavaidoc), numai ca sa-si vinda povestile romantate. Ma deranjeaza cand oamenii plagiaza sau rescriu trecutul.

  7. Am vazut ca ati sters un mesaj care desi poate scris pe un ton cam acid, era singurul care venea cu trimiteri concrete si dovezi. Se pare ca nu faceti diferenta intre argumentatii de tipul “cutare lucru e adevarat penru ca asa spun/cred eu” si trimiteri bibliografice.
    Si eu sunt roman, dar a fi patriot nu inseamna a imbratisa si ridica in slavi orice, inclusiv plagiat, numai pentru ca este “emanatia culturala” a neamului meu. Oricum, mai exista si alte site-uri, inclusiv cele enciclopedice, unde afirmatiile nu se sterg numai pentru ca nu convin.
    Halal drept la exprimare!

  8. Daca am facut greseala ca mi-am exprimat parerea imi pare rau. Nu am scris si nu am sters al doilea mesaj, m-am razgandit si nu am mai scris nimic. Nu sunt patriota, imi place muzica care eu consider ca imi place.
    Mi-am dat adresa de e-mail , pentru ca asa se cere nu numai pe acest site, si foarte mare greseala si numele- crezand naiv ca e o conversatie cu oameni.Nu mi s-a intamplat niciodata ca adresa mea de e-mail sa fie folosita pentru corespondenta privata. Raspunsurile , daca esti corect se dau pe aceasta pagina. Nu stiu cine esti, Alin, dar termina, scoate-ma din evidenta , nu sunt muzicolog, nu am ce conversa cu tine. Si daca si aici apare Viata lui Iisus , chiar nici nu mai deschid. Eu obisnuiesc sa ma duc la biserica, si nu trag pe nimeni de maneca sa se converteasca .
    Ramai cu binele pe care il pricepi sa ti-l faci, Alin , repet -termina.

  9. Clara nu te alarma! Mesajul pe care l-ai primit este pentru ca ai subscris la comentariile de pe blog. Adresa ta de mail nu a fost facuta privata! Dac a nu doresti sa mai primesti mesaje prin email, trebuie sa deselectezi optiunea de subscriere la mesaje.

    NU lua personal mesajul lui Alin. Era pentru blog, nu pentru tine in mod direct. Sper ca ai inteles acest lucru…

  10. Clara,
    M-ai pierdut pe drum… nu prea inteleg ce spui si ma tem ca faci o confuzie. Nu ti-am trimis niciodata vreun mesaj privat; dealtfel nici nu-ti stiu adresa de e-mail si nu te cunosc. Sau te adresezi cumva altui Alin si confuzia e de partea mea?
    Mai departe, nu m-am adresat tie in special ci oricui citeste acest articol. Daca te-ai simtit vizata/atacata asta e o alta chestiune.
    Mesajul din 24 Iunie a rezultat din cauza unei neintelegeri pe care am lamurit-o sper si pentru care mi-am cerut scuze administratorului acestui forum.

  11. Am folosit optiunea Reply
    Daca a ajuns la tine mesajul , inseamna ca nu functioneaza corect Reply
    Considerati ca m-am dezabonat de pe acest site.

  12. nea..@ tatiku , pe ce te bazezi D-ta cand afirmi “E doar o frumoasa romanta, doar o mostra de inventivitate a lui Cartarescu.” Vin-o cu dovezi concrete si rupe gura targului cu dezvaluiri ,altfel…. vorbe-n vant !

  13. Asevgal, se pare ca te-ai oprit cu cititul la mesaju lui tatiku.
    Ia vezi mesajul meu din 23 iunie 2007 si-ai sa gasesti dovezi suficiente, sau ai sa ajungi la concluzia ca viata e plina de coincidente stranii 😀

  14. Eu, personal, apreciez foarte mult melodia si cred in poveste, indiferent de contradictiile care apar. Zaraza are o linie melodica deosebita, ca si celelalte melodii ale lui Cristian Vasile, o adevarata personalitate a noastra.
    Cat despre poveste, de ce sa o consideram o inventie sau sa ne contrazicem pe tema aceasta ? Se afirma ca in ziarele vremii apare cel putin furtul urnei.
    E o poveste prea frumoasa ca sa incercam sa-i aflam dedesubturile si sa ne indoim de ea.

  15. Se afirma de catre cine, Cartarescu? Na bine…
    Ai vazut tu ziarele respective sau macar copii scanate? Sau si mai bine (avand in vedere ca ziarele dintotdeauna au scris si gogomanii), ai vazut tu copie dupa vreun raport al politiei/procuraturii care sa coroboreze povestea asta?
    Aplicand regula bunului simt, Zavaidoc ar fi murit in puscarie si nu la spitalul colentina (insuficienta renala daca nu ma insel, in 1944).
    Insa cum spuneam si adineauri – vorba englezului – “Never Let the Truth Stand in the Way of a Good Story”! Suntem o natie foarte (tele)novelista asa ca no comment…

  16. Rectific, s-a internat in ultimele zile ale lui 44 dar a murit in ianuarie 45, la spitalul Filantropia nu Colentina. Oricum, ideea e ca omul nu a murit in puscarie ci in spital. N-am gasit deasemeni nici o dovada ca ar fi fost anchetat in perioada respectiva in legatura cu vreo crima.

  17. Felicitati Alin pt documentatie iar pt senora Clara ii transmit sanatate si poate vine sa ne viziteze pe mine si pe Zaraza, suntem bine mersi pe insula Karaciuciu din Pacific, am fujit fuga ca nenea Zavaidocu vroia ne taie gatu cu kateru cel mic si acuma stam aci in copac e cel mai fremos din lume sanatate si cand se termina resboiu poate venim si noi la matale.

  18. toti care au lasat comments aici inseamna ca le plac aceasta melodie cantata de Cristian Vasile. E important sa stim un adevar, si din ce am citit acum pe acest site se pare ca povestea e nascocita, ca doar si Cartarescu (tot respectu pt el) e scriitor si le poate face cum vrea el, dar tin sa cred ca aceasta poveste isi are un sambur de adevar, poate ca a fost prietena lui omorata, dar nu o chema ZARAZA sau poate o chema, dar nu a fost omorata brutal. Totusi si Zavaidoc era un nume si atunci si avea “adeptii” lui, publicul lui. Dar zice acol ca omu ala nu a vrut sa-l omoare pe Cristian Vasile pt ca ii place cum canta, pai atunci il mai ruga pe ala sa o omoare pe ZARAZA???? poate ca ar fi rugat pe altu numa de ciuda.
    Eu tin sa cred ca a fost o poveste, dupa ce melodia deja se canta cu cativa ani inainte de idila lui Vasile. Tin sa cred o parte din ce a dat ALIN.

  19. 1. Tangoul Zaraza s-a auzit prima oara in 1929 la Marele Concurs al Discului National Uruguai (Cine Teatro Cervantes din Montevideo) unde castiga premiul al doilea. In acelasi an este inregistrat de Jose Razzano (acompaniament de pian si chitara), Ignacio Corsini (acompaniament de chitare) si orchestra Francisco Canaro, avandu-l ca interpret pe Charlo. O alta inregistrare este a Orchestrei lui Rodolfo Biagi (cu Jorge Ortiz interpret) in 1941. Aceasta din urma este disponibila la adresa http://www.todotango.com impreuna cu versurile aferente.

    2. Compozitor si textier al tangoului „Zaraza” este Benjamín Tagle Lara. Pentru conformitate la adresa mai sus amintita (www.todotango.com) se pot gasi, in original, partitura si versurile in limba spaniola. Lucru important, deoarece orice analiza a cuvantului „zaraza” trebuie pornita din spaniola si nu din alta parte, chiar daca acest cuvant se gaseste si in alte limbi (de exemplu in sarbo-croata inseamna „contaminare” „infectie”). Daca aruncam o privire sumara asupra textului original din limba spaniola putem observa ca „zaraza” apare in refren caligrafiat cu litera mica si nu cu majuscula, asa cum am fi fost normal in cazul unui nume propriu. Daca incercam sa si intelegem textul lucrurile se lamuresc, cuvantul „zaraza” este un apelativ pe care carutasul il da boului care-i imbatraneste, care i-a fost tovaras de nadejde si ale caror destine s-au impletit de-a lungul anilor:

    “A la huella, huella, zaraza/ huella, huella guay!”… adica “Hai pe poteca, pe poteca boule / Pe poteca, hais!”

    3. Socant? Nu, deloc. Mai socant e faptul ca cineva a putut atribui acest nume unei suave domnite. In fapt apelativul de “zaraza” este folosit in Argentina pentru animale si are o conotatie afectiva. Termenul a fost imprumutat din moda anilor ’20 ai secolului al XX-lea, zaraza fiind un tip de material textil din bumbac (uneori lucios), la moda in acele vremuri, avand un imprimeu caracteristic. Carutasul din tangoul lui Tagle Lara isi cheama boul „zaraza” datorita unui desen similar materialului mai sus amintit de pe pielea animalului. De aici si caligrafierea cu litera mica. In general porecla face referinta la o anumita caracteristica fizica dar fara o conotatie peiorativa. E ca si cum ti-ai striga animalul de companie cu apelative de genul: “pielosule” sau “grasule” ori “surule”.

    4. Tangoul “Zaraza” ajunge in Europa foarte repede, in 1930, prin intermediul actritei si cantaretei Sofia Bozan care il canta la Paris. Regizorul britanic de origine maghiara Alexander Korda il foloseste intr-un film de-al sau. Probabil pe filiera aceasta ajunge si in Bucuresti unde este preluat de Cristian Vasile. Versurile, foarte frumoase de altfel, sunt creatia lui Nicolae Kiritescu caruia cuvantul “zaraza” ii sugereaza prin sonoritatea usor exotica o prezenta feminina. Astfel se ajunge ca in limba romana un cuvant plecat din lumea modei, a textilelor, apelativ pentru animale in spaniola argentinana, sa ilustreze o ciudata poveste de dragoste. Personal imi plac versurile lui Kiritescu dar imi displace profund povestea cu accente patologice inventata de Cartarescu in jurul Zarazei (scris cu Z mare). Cui foloseste?

  20. Salut Antonius,

    Ma bucur sa vad ca mai sunt si altii cu picioarele pe pamant. Deasemeni vad ca ai adus ceva completari la ceea ce “sapasem” eu; nu stiam exact cum a ajuns de la Paris la Bucuresti, desi nu era greu de imaginat data fiind inflenta culturii franceze. Ar fi interesant de stiut daca la vremea respectiva publicul credea ca Zaraza e creatia lui Cristian Vasile. In caz ca da, ma intreb daca el a sustinut acest lucru sau doar a profitat de lipsa de informare lasand oamenii sa creada ce voiau. Altfel spus, se poate vorbi de plagiat sau doar de preluare?

  21. Ma bucur ca s-a lamurit problema Zarazei sau zarazei si ca inca cineva a putut documenta originile acestui tango.

    Acum am gasit si eu o alta versiune a zarazei (click) care dovedeste cat de populara a fost aceasta piesa in Europa. Poate ca interpretul roman Cristian Vasile nu si-a atribuit piesa, poate ca nici Kiritescu, ei doar au preluat un tango popular al vremii si l-au adapat.

    In ceea ce priveste povestea lui Cartarescu, este cert ca e doar o nascocire. Cui foloseste? Noua, tuturor celor interesati de muzica buna. Daca nu as fi scris aici despre povestea lui Cartarescu, probabil ca mult mai putini ar fi stiut de zaraza si ar fi putut citi despre adevaratele origini ale unei excelente piese muzicale.

    Multumiri lui Alin si lui Antonius!

  22. Ciao Alin,

    Cred ca e vorba de preluare si de plagiat in acelasi timp. Nu stiu sa existe vreo declaratie a lui Cristian Vasile in care sa afirme ca lucrarea nu ii apartine. De asemenea nu stiu sa existe nici afirmatia contrara. Mai degraba cred ca succesul avut cu “Zaraza” a facut ca publicul sa-i atribuie lui aceasta creatie, iar el s-a complacut in aceasta forma tacita de plagiat profitand, pe de o parte, de sensibilitatea generala a societatii anilor ’30 pentru care tango-ul era un leit-motiv dominant si pe de alta parte, de lipsa informatiilor si mijloacelor de informare.

    De asemenea, cazul nu e singular. Se pare ca si polonezii au “Zaraza” lor. Informatia nu e sigura 100% dar cred ca tendinta de asimilare a unor tangouri si prezentarea lor ca fiind creatii nationale e cvasigenerala in perioada anilor ’30 si mai departe in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Voi studia problema si in curand voi da si exemple edificatoare in acest sens.

  23. Haha,

    Varianta poloneza ma unge la suflet! kidding 😀
    Se pare ca melodia asta fu mai ceva decat tango-ul lui Gardel… cum ii zice, ala de-l dansa Pacino in Scent of a woman… Por una cabeza?!
    A fost un fel de Wind of change, un fel de Lambada sau un fel de Macarena anilor 30 :))))))

    Salutare si spor!
    Muzica buna nu moare niciodata :)

  24. Am uitat o chestie…
    Antonius, Mihnea si voi ceilalti, aveti discul cu pricina? Imi aduc aminte vag ca Electrecord obisnuia sa scrie sub titlul melodiei initialele compozitorului si ale textierului, chiar si la discurile mai vechi cum e acesta. Daca intr-adevar scrie acolo ” Lara – Kiritescu” atunci Cristian Vasile nu poate fi banuit de nimic 😛
    Cu prima ocazie cand mai ajuns acasa o sa ma uit din pura curiozitate, pana atunci poate descoperiti voi ce si cum 😉

    Bafta!

  25. Salut

    Se pare ca domnul Mihnea Boiangiu a reusit sa dovedeasca ca intr-adevar si polonezii au Zaraza lor. Felicitari. Ar fi interesant de stiut traducerea versurilor din poloneza. Oricum, interpretarea este foarte frumoasa. Dar va recomand din suflet sa ascultati si inregistrarea facuta de Ignacio Corsini acompaniat de ghitara.

    Iinregistrarea poloneza e facuta de Odeon, aceeasi casa de discuri care scotea pe piata si inregistrari cu Cristian Vasile, Carlos Gardel, etc. Se naste cred o intrebare: care erau prevederile in materie de copyright ale timpului?

    Mi-as dori mult sa vad un disc “Electrecord” sau “Odeon” cu Zaraza interpretata de Cristian Vasile. Daca acestea exista se pot trage concluzii mai pertinente. Deocamdata avem la indemana doar “sfantul mp3” :).

  26. Pai uite, asta ziceam … nu e disc Odeon dar e Electrecord, de prin anii 50-60 cred. Mi-aduc aminte vag discul pentru ca au trecut mai mult de 10 ani de cand l-am tinut in mana ultima data, dar nu cred sa fi fost editie princeps pentru ca parea a fi din vinil, nu ebonita.

    Insa na, nu ma apuc acum sa dau telefoane acasa si sa pun lumea sa-mi rascoleasca colectia de discuri :)) insa pana la urma tot aflu 😀

    Am ascultat desigur si varianta lui Corsini, e greu sa spun care-mi place cel mai mult. Dintre toate 3 cea poloneza pare a fi pastrata cel mai bine… cu un pic de procesare audio ar suna chiar decent 😉

  27. Salut!

    Imi place felul in care ati documentat subiectul Zaraza, domnilor.

    Tocmai am terminat de vazut “Supravietuitorul”, care mi-a produs o mare uimire cu afirmatiile despre Cristian Vasile (dupa cum se expune acolo cazul, pare a fi “tras” dupa Cartarescu). Cristian Vasile este unul din interpretii mei favoriti. De-a lungul vremii, in necunostinta de cauza, nu mi-am pus problema ca viata lui Cristian Vasile ar fi avut ceva ciudat-bizar in ea. Oricum, imediat ce am terminat de vazut “Supravietuitorul” am cautat pe Google “Cristian Vasile” si asa am dat peste voi.
    Ce-am gasit despre viata lui Cristian Vasile este foarte sumar. A murit in 1985 (dupa Wikipedia), nascut in 1907. Ma intriga mult ca presa anilor mei de adolescenta si maturitate (sa zicem din 1965 incoace) nu a scris nimic despre el. Nu-mi dau seama ce pacate (din punct de vedere comunist) ar fi putut avea cantaretul, dar chiar sa nu se scrie nimic despre el mi se pare un pic ciudat. Nu cred ca nu s-ar fi scris despre Cristian Vasile doar pentru a-l feri pe Gica Petrescu de senzatii neplacute.
    Acum, afland ca viata lui Cristian Vasile ar fi fost… neobisnuita, sa zicem, mi s-a starnit foarte tare curiozitatea. Are cineva sau poate furniza cineva detalii despre viata lui Cristian Vasile? Ma refer – mai ales – la perioada dintre anii de succes si sfarsitul vietii lui.

  28. Ma bucur ca mai sunt oameni pe care ii intereseaza Cristian Vasile. Ma poate ajuta cineva cu discografia lui Cristian Vasile ? Eu in total am strans 40 de melodii cu marele cantaret de muzica usoara.

  29. daca urmariti SUPRAVIETUITORUL , o sa vedeti aceeasi poveste. Frumoasa poveste de dragoste au trait.

  30. Acesta poveste am vazut-o si in SUPRAVIETUITORUL . Poate e o legenda poate nu …povestea e de film.

  31. Povestea este superba, subiect extraordinar de film sau roman.
    Din fericire nimic nu a fost adevarat.Insusi Cartarescu marturiseste ca aceasta poveste este nascocita de el si publicata in “Pururea tinar, infasurat in pixeli” dar, tocmai faptul ca acest subiect a aprins atitea spirite dovedeste celebritatea lui Cristian Vasile datorata nu Zarazei ci vocii sale fenomenale.George Sbircea spunea despre marele cintaret ca nu doar talentul i-a ridicat notorietatea ci munca sa .Spunea despre el ca avea o sincronizare foarte buna a respiratiei, fapt caracteristic cintaretilor cu educatie muzicala.Din cite stiu eu, Cristian Vasile a murit in Braila prin anii `80, uitat de toti.Era alcoolic, tacut, traind din amintiri.Lucra ca necalificat la teatrul din Braila si nu in Piatra-Neamt.Iar aceste aspecte ale vietii sale le-am auzit la radio Romania Actualitati in urma cu vreo 4-5 ani.
    Se pare ca invidia lui Zavaidoc a fost destul de mare dar nu cred povestea cu planuirea uciderii lui Cristian Vasile sau Zarazei.Erau doua feluri de muzica diferite, cu public diferit: Zavaidoc , de altfel un mare cintaret al genului de muzica lautareasca era ascultat mai mult de oameni mai simpli, in circiumi, bodegi dar si in restaurante , pe cind muzica lui Cristian Vasile era ascultata si traita cu patima in locurile pretentioase ale Bucurestilor.

  32. eu unul raman la concluzia ca e reala , prea frumoasa ca sa nu fie adevarata , chiar si dupa 65 de ani aceasta poveste mai atinge suflete , un respect enorm pentru asta.

  33. Foarte frumoasa aceasta poveste. O poveste de film. Eu insa nu atribui nici o vina nimanui. Nu condamn pe nimeni.. Nici pe Cartarescu ca a prelucrat adevarul, scriind un roman fiction. A reusit sa-l scrie atat de bine incat a inceput sa fie considerat ca un adevar istoric, ceea ce e chair un lucru de lauda.
    Faptul ca Cristian Vasile a preluat versurile si delecta urechile pretentioase ale Bucurestiului parizian, nu e nimic de condamnat in asta. Nu cred ca si-a asumat vreodata compunerea cantecului Zaraza ca fiind opera sa.
    A avut o viata cu adevarat interesanta. Merita sa fie ascultat si transmis mai departe ca toata lumea sa afle despre el. Regret enorm ca nu s-a reusit pastrarea melodiilor sale cu vocea sa reala.

    Stau acuma si ma gandesc. De ce nu mai exista in zilele noastre oameni care sa cante astfel de melodii? Oameni ca Cristian Vasile, Jean Moscopol sau Titi Botez.

  34. Zaraza nu e plagiat, e o melodie preluata careia i s-a scris un text romanesc. Azi se numeste cover. Si da, pe discul original e trecut adevaratul compozitor. Aceeasi problema se intalneste si in cazul altor piese ca: Pe bolta cand apare luna, Mai spune-mi inc-o data, Jyra etc interpretate si de Vasile si de Moscopol.

  35. Oameni buni, ma bucur ca ati lamurit adevarul legat de poveste. Ca o dovada in plus ca rivalitatea dintre cei doi (daca o fi existat) era doar de natura profesionala. Dovada – In anii 40 Zavaidoc era casatorit si avea doi copii (fiica lui inca mai traieste, de fiul lui nu stiu nimic). Mai jos aveti link-urile catre o emisiune de pe TVR Cultural, despre viata lui Zavaidoc:

    http://www.youtube.com/watch?v...
    http://www.youtube.com/watch?v...
    http://www.youtube.com/watch?v...

    Insa nu neg valoarea ambilor cantareti! Atat Zavaidoc, cat si Cristian Vasile au fost si vor ramane icoane ale adevaratei muzici interbelice romanesti (alaturi si de Jean Moscopol).

  36. Este bine ca cei mai multi romani sunt lamuriti de originea acestui tango, cantat prima data de Ingnacio Orsini. Ideea ca azi nu ar fi artisti care sa interpreteze aceste melodii este o abeartie. Din pacate tangoul nu mai este in vogue tineretul de azi cazind prada rock’ului si derivatelor lui.
    Am ascultat recent pe Giorgio Martin, tenor la Opera din Wiesbaden, cantand superb tangouri precum “Caminito” sau “Por una Cabeza” (acesta este pe youtube). Cand tangoul va redeveni muzica maselor atunci va fi o lume mai buna.

  37. Impactul puternic produs de Zaraza asupra contemporanilor este imens . Asta din cauza talentatului Cristian Vasile , a carui voce profund lirica ne impresioneaza si azi . Apreciez si comentariile , cateva chiar valoroase si pline de informatii. Valorile adevarate dainuie mereu si fac bine sufletului meu . Multumesc !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *