Despre acest nume se pot scrie pagini intregi. Eu o sa va spun cateva lucruri esentiale din viata unei mare artiste a neamului. “Ne aflam in fata unui fenomen! N-am mai auzit pana azi nici un cantaret izbutind sa interpreteze cu asemenea talent si originalitate cantecul nostru popular, pastrand nealterata autenticitatea versului si melodiei”, spunea compozitorul si dirijorul Theodor Rogalski.

Maria Tanase s-a nascut in Bucuresti, pe 25 septembrie 1913, in mahalaua Caramidarilor, pe ulita Livada cu Duzi. Era fiica Anei Munteanu si a horticultorului Ionel Coanda Tanase. Prima data a aparut in public pe scena Caminului Cultural “Caramidarii de Jos” in anul 1921. Apoi pe scena Liceului “Ion Heliade Radulescu”, unde a frecventat cursul inferior. Cu ajutorul gazetarului Sandu Eliad a patruns in atmosfera unui cenaclu al tinerilor intelectuali ai carui memebrii o vor sfatui sa-si valorifice insusirile artistice si sa urce pe scena. Debutul artistic a avut loc la teatrul de revista condus de renumitul Constantin Tanase. Apare in revista “Carabus-Expres” din 2 iunie 1934 cu pseudonimul daruit de Constantin Tanase – Mary Atanasiu.
Primele inregistrari pe discuri de ceara le-a facut in anul 1936 sub patronajul casei de discuri londoneze “Columbia”, cu ajutorul artistei Aurora Sotropa, de care a legat-o ulterior o mare prietenie si la invitatia careia a mers la Viena pentru a face noi inregistrari, in toamna aceluiasi an. Aparitia Mariei Tanase, o interpreta necunoscuta, careia vestita si vechea firma londoneza ii imprima un numar mare de discuri se inregistreaza ca un eveniment. In 20 febraurie 1937, Maria Tanase debuteaza la Radio Bucuresti.

In 1938 se integreaza in colectivul artistic al “Alhambrei” intemeiata de omul de teatru Nicolae Vladoianu, acceptand sa cante cu un taraf taranesc alcatuit de ea. Dupa succesul cu “Constelatia Alhambrei” accepta sa-si verse tolba cu cantece pe estrada restaurantului “Neptun”, langa Piata Buzesti, unde ii va cunoaste pe Nicolae Folescu, marele nostru cantaret de opera, scriitorul Alexandru Hodos, sculptorul Mac Constantinescu, poetul Camil Baltazar, dipliomati si oameni de afaceri straini, atrasi de noutatea si frumusetea folclorului romanesc, desavarsirea doinelor noastre si intelepciunea cuprinsa in versul romanesc, rezultat din lunga si grea suferinta. Incepand cu 1939 se deschide activitatea internationala a talentatei interprete. Maria Tanase si Grigoras Dinicu sunt desemnati “ambasadori ai muzicii populare romanesti” la expozitia internationala de al New York.

In anii ’40, in perioada dictaturii legionare, artista a avut mari probleme si datorita faptului ca avea cercul sau de prieteni evrei – Harry Brauner. Matritele discurilor aflate in discoteca Radio au fost distruse in mare parte. Salvarea vine din partea unui demnitar strain, care doreste sa asculte muzica populara interpretata de Maria Tanase si din partea unui vechi angajat al Radiodifuziunii, care scoate la iveala doua discuri nedistruse ale interpretei. A revenit in viata artistica si s-a bucurat de un mare succes turneul ei in Turcia, unde este declarata “cetatean de onoare”.

In anul 1955, a primit „Premiul de Stat”, iar doi ani mai tarziu titlul de „Artist emerit”. Maria Tanase dorea ca restul vietii sa-l inchine invatamântului pedagogic de factura folclorica. La cererea sa, a fost transferata in functia de folclorist la orchestra „Taraful Gorjului“ din Tg. Jiu, unde prezinta concerte si spectacole apartinand filonului folcloric oltenesc. S-a stins din viata in anul 1963 la 22 iunie.

Maria Tanase a lasat in urma s-a o bogata mostenire folclorica si artistica. Vreau sa reamintesc cateva piese celebre din repertoriul artistei: “Bun e vinul ghiurghiuliu”, “Ciuleandra”, “Agurida”, “Marie, si Marioara”. Ii multumim pentru acea voce minunata!