Pentru ca multa lume aprecieaza munca noastra si pentru ca multi ne cer sa aducem materiale video/audio cu lautari avem de gand sa va oferim mini filmulete dar suntem si curiosi cati dintre voi ar cumpara carti despre lautari si muzica lautareasca sau cati dintre voi ar cumpara CD-uri cu muzica lautareasca daca ar exista magazine online cu astfel de produse.
Cu aceasta ocazie organizam un sondaj prin care sa aflam ce isi doresc cei care citesc lautari.ro!
Nu sunt multi cei care stiu ca Mihai Margineanu a inceput cariera ca si cantaret in urma cu doar un an de zile. El este in prezent directorul companiei de constructii Millenium Construct care se axeaza pe montarea de rost de dilatatie si pardoseli PVC. A inceput lucrand pentru George Copos la hoteluri acestuia din Eforie. Ajunge astazi la o cifra de afaceri de aproape 1 milion de euro.
Revenim insa la ceea ce ne intereseaza mai mult. Muzica lui Margineanu. Stie sa cante la chitara de mai mult timp si o facea numai intre prieteni iar la un “fericit Revelion” dupa cum insusi Margineanu spune, a prins chitara de un capat si timp de 5 ore nu s-a mai oprit. Era prezent si Nicki Constantinescu, impresar la Music Management care il invita in studio sa scoata un disc. A inceput sa cante din toamna anului trecut (2005).
Nu canta foarte des, ci cand nu sunt lucrari pe santier, dar de fiecare data o face cu un mult succes. Dovada sta si albumul pe care Mihai Margineanu l-a scos: Gore din Chitila. Hituri precum Ma iubeste femeile, Jeana sau Ce mult te-am iubit Paraschivo fac din discul lui Margineanu unul dintre cele mai bune pentru un pahar. Nu este muzica tiganeasca, nici chiar lautareasca, dar este ceva aparte, intre ele, care cucereste si veseleste.
Mi se pare interesanta o poveste legata de o nunta pe care insusi Margineanu o povesteste
Eu nu cant neaparat pentru bani. Cu toate acestea nu refuz cantari. La un moment dat, m-a sunat primarul din Marasesti sa ma cheme la nunta fiului sau. Mi-a spus ca baiatul sau e tampit dupa mine si ca daca nu vin stric nunta inainte de a incepe. Initial am refuzat, dupa care a sunat si soacra si a spus ca nu vine la nunta daca nu ma duc sa cant. In cele din urma m-am dus, daca tot am vazut ca oamenii insista si m-am simtit foarte bine. Am plecat printre ultimii de la nunta
O legenda in muzica lautareasca, o voce care nu poate fi confundata, o voce care te face sa treci prin toate starile de la pahar si distractie la romante, Gabi Lunca s-a nascut intr-o familie de muzicieni in comuna Varbilau din Judetul Prahova. La varsta de 3 ani a ramas marcata de pierderea mamei pentru ca apoi acest lucru sa o transforme intr-o mare iubitoare de copii.
A inceput sa cante la varsta de 13 ani cu tatal ei Dumitru Lunca, un violonist remarcabil in cadrul Orchestei Armatei din Ploiesti, iar mai tarziu la 17 ani se angajeaza la Orchestra Flacara Prahovei din Ploiesti. Ionel Budisteanu o invita la varsta de 18 ani sa vina la Bucuresti si asa isi face debutul la radio, pentru ca apoi sa scoata primele albume impreuna cu Electrecord. Fiind foarte difuzate la radio piesele cantate de Gabi Lunca, apar si solicitarile pentru cantari la nunti.
A urmat apoi o perioada foarte buna pentru Gabi Lunca care a continuat sa compuna si sa cante in stilul sau original. A interpretat si alaturi de Orchestra de Muzica Populara condusa de maestrul violonist Constantin Mirea si a fost sustinuta de instrumentalisti ca Nicolae Florian, Marcel Budala sau Fratii Gore, Mieluta Bibescu, sau Toni Iordache care cantau in orchestra condusa de Ion Onoriu.
La 26 ani se casatoreste cu acordeonistul Ion Onoriu, din comuna Fantanele si traieste cele mai frumoase clipe ale vietii alaturi de acesta. Cantau impreuna, castigau saci de bani si mai avea un singur dor: sa ramana insarcinata. Extrem de credincioasa, se roaga la Dumnezeu pentru un baiat si apoi se pocaieste lasand muzica lautareasca deoparte, continuand numai cu muzica religioasa.
Cateva dintre cele mai bune melodii ale artistei sunt Da-mi drumul nevasta-n casa, Pe deasupra casei mele (care i-a fost furata de celebrul Dona Siminica), Un parinte poate creste (furata de Dolanescu) sau Cirip Cirip (preluata fara voie de catre Loredana Groza), Am crescut baieti si fete, Dzelem dzelem (jelem jelem), Am avut o maicusoara, Cobzar batran sau Balalau (interpretata si de Romica Puceanu), Batui pe Murgu cu palma, Pomule de ce te-apleci, Fata care vinde flori. Mai merita mentionate si melodii ca Jalea tiganului, Anii mei si tineretea, Cantec la imbracarea miresei, Grea mi-e Doamne inima, Ma gandesc neica la tine sau Omul bun n-are noroc.
Este si va ramane pentru multa vreme de acum incolo in amintirea noastra si ne va incanta auzul asa cum a facut-o si pana acum.
Intamplator am ajuns pe canalul Mezzo tot schimband la televizor. Mi s-a parut ciudat pentru ca era muzica lautareasca. Un acordeon, un tambal, asa ca m-am gandit ca sunt romani. Nu mica mi-a fost mirarea cand la final am citit cei care tocmai au interpretat sunt Taraful Haiducilor (adica pe frantuza Taraf de Haïdouks) din Clejani si s-au format la putin timp dupa Revolutia din 1989. Au inceput cu 12 persoane pentru ca in timp sa includa pana si 30.
In prezent sunt 13 lautari iar cativa din membrii de baza sunt Culai, Cacurica, Ilie Iorga, Saica sau Bosorogu, Caliu, Fluierici, Dinu sau Tagoe. Pana acum au scos mai multe albume in aceasta formula de Tarahul Haiducilor si anume Muzica tiganilor din Romania (1991), Muzica tiganeasca din Romania (1994), Dumbala Dumba (1998), O formatie de tigani (2001).
Muzica lor de taraf este cunoscut in afara Romaniei propulsandu-i in filme precum “Latcho Drom” de Tony Gatlif sau “The Man Who Cried” de Saly Potter iar cel mai cunoscut fiind Gadjo Dilo. Bravo !!!
Stateam intr-o seara si ma gandeam ca e interesant din cand in cand sa mergi sa te destinzi pe o muzica lautareasca cu o mancare buna si cu prietenii sa te inconjoare. Singura problema din ce am tot vazut pare a fi ajunsul acasa a doua zi dimineata.
De ce plac unora astfel de localuri. Oare pentru ca alunga orice tristete ? Oare pentru ca uiti de problemele de zi cu zi si intrii in atmosfera ? Ma gandeam unde ar fi locuri unde poti avea asa ceva. M-am uitat un pic pe internet, am mai auzit de la prieteni si am mai vizitat si pot spune cateva randuri despre diferite tarafuri si lautari. Am facut o lista, unele comentate, altele mai putin comentate.
Moara Mariei – Blanari 14 – un cadru traditional cu un decor rustic si cu un taraf de lautari. Il gasiti in zona Lipscani — 315.64.94
Terasa Doamnei – Doamnei 9 – cocosi care circula liberi printre mese, ansamblul Doruletul (muzica lautareasca) pana la ultimul client, o atmosfera rustica realizata superb — 314.64.81
Nicoresti, Restaurant Crama – Toamnei 14 – zona Mosilor; mancaruri traditionale gen momite, fudulii, pizdulice de vacuta sau coaste de berbecut. Lautari din cei mai cunoscuti vin sa va cante la masa. Toamna se bea must proaspat la carafa — 211.24.80
Casa Gorjana – Brezoianu 7; specialitatile sarmalute in cuib sau mici in prapure de miel, alaturi de o tuslama si un taraf de lautari care iti canta langa ureche pot face o seara perfecta cu prietenii. Zona Universitate — 315.64.29
Crama Seciu – Ploiesti – toata lumea zice ca sunt lautari numai buni aici. Mai multe tarafuri care te fac sa uiti de suparari si mancare buna, reprezinta un meniu perfect pentru o seara.
Restaurant Randunica – Bucuresti Pitesti, cu 100m inainte de Metro; lautari care te fac sa dai si ultimul leu din buzunar, si sa nu mai tii nici macar pentru taxi. Mare atentie la plecarea pe doua roti.
Ar mai fi unele care pot fi mentionate, poate chiar “Caru` cu bere”, dar o sa-i oferim ocazia de a-l prezenta separat intr-un viitor articol. Pana atunci nu va urez decat la mai mare.