Cu totii suntem constienti de originile balcanice ale muzicii lautaresti. In tara noastra muzica lautareasca s-a dezvoltat in perioada ocupatiei turcesti. Majoritatea ritmurilor lautaresti au influente din muzica orientala. Aceeasi situatie a fost si la sud de Dunare. In toate tarile balcanice exista o traditie a muzicii lautaresti. Drept urmare din zona Balcanilor s-au ridicat artisti de renume mondial – Goran Bregovic, Esma Redzepova, Taraf de Haidouks.

Esma Redzepova este o artista originara din Skopje, Macedonia. Ea este un simbol al muzicii lautaresti din zona Balcanilor (muzica Roma sau tiganeasca). In prodigioasa cariera, Esma Redzepova a sustinut peste 15.000 de concerte in tari din toata lumea. S-a nascut la 8 august 1943 si si-a inceput cariera artistica in anul 1956. De atunci, Esma Redzepova a inregistrat 586 de creatii artistice dintre care 20 de albume si 6 filme. In nenumarate randuri, Esma Redzepova a primit decoratii si diverse premii: medalii de aur si argint din partea conducatorului iugoslav Tito, premiul UNICEF, medalia de aur Cantareata mileniului la Moscova, Primadonna Muzicii Europene, o nominalizare la Premiul Nobel pentru Pace in anul 2002. Cantareata este recunoscuta pentru activitati caritabile in toata lumea. A sustinut peste 2000 de concerte in scopuri caritabile.

Daca aveti posibilitatea sa participati la concerte ale artistei nu ezitati. Veti fi uimiti de asemanarea dintre muzica pe care o canta Redzepova si muzica lautareasca romaneasca. In decembrie 2006, Esma Redzepova a intentat un proces producatorilor filmului Borat pentru folosirea in coloana sonara a unei melodii (Chaje Shukarije) fara a detine acceptul artistei.

Este imposibil sa nu fi auzit de celebrul clarinetist George Udila si de taraful sau. Am gasit pe un website un “review” al unui album semnat George Udila. Este vorba despre “Nunta – Obiceiuri si traditii de nunta la tiganii din Romania”. E bine ca ne fac altii cunoscuti, ca noi nu suntem in stare sa ne conservam valorile. Acum poate intelegeti mai bine de ce am inceput acest proiect Lautari.ro.

Revenind la subiect, site-ul respectiv prezinta obiceiurile nuntilor tiganesti descrise pe coperta CD-ului. Este vorba despre obiceiurile vechi de nunta: vizita mirelui la parintii miresei, apoi vizita acestora la parintii baiatului, alegerea nasului, a datei nuntii si a locului, stabilirea invitatilor si nu in ultimul rand a bunurilor necesare tinerilor intr-o casa noua. Dintre obiceiurile nuntilor se evidentiaza si alegerea muzicantilor, a lautarilor. Acestia sunt prezenti la imbracatul miresei, pe parcursul plimbarii catre biserica, dar si in seara nuntii. Lautarii vor canta “Geamparaua” sau “Jocul gainii”, un cantec adresat nasului. Printre cantecele de nunta sunt si melodii mai triste adresate parintilor, care sunt ingrijorati de plecarea fetei de acasa. La sfarsitul nuntii se canta “Hora de dupa dar”. Apoi inspre dimineata nuntasii se retrag la casele lor.

Nu stiu cati dintre voi ati participat la nuntile de la tara, dar acelea reprezinta adevarata traditie. Astazi se pastreaza mai putin din cele ce am povestit, dar in mediul rural inca veti gasi acel farmec de poveste. Ascultati “Nunta” lui George Udila si patrundeti in atmosfera nuntilor de alta data.

Nascut in Bucuresti la 1 ianuarie 1934, Gheorghe Dinica si-a inceput cariera artistica in anul 1963. A debutat in filmul “Strainul” (1963) si a jucat in peste 60 de filme. A fost actor al Teatrului de Comedie, al Teatrului Bulandra si din 1972 este actor al Teatrului National Bucuresti.

In filmul, “Turnul din Pisa” (2002), Gheorghe Dinica joaca rolul unui lautar. Astfel artistul si-a indreptat atentia spre muzica lautareasca. Descoperindu-si acest nou talent, Gheorghe Dinica lanseaza doua albume in colaborare cu Stefan Iordache si Nelu Ploiesteanu. In anul 2002 apar aceste doua albume “Cantece de petrecere” si  “Cantece de petrecere 2”, pentru ca in anul 2004 sa lanseze un al treilea album intitulat “Romante”. Albumele sunt realizate impreuna cu Taraful Nelu Ploiesteanu, un alt mare lautar.

Printre melodiile de pe primele doua albume se gasesc si piese clasice ale  muzicii lautaresti ca “Ionel Ionelule”, “Cine-a pus carciuma-n drum” sau “Casuta noastra”. In ultima vreme actorul lautar a renuntat la muzica lautareasca. Si-a dedicat timpul teatrului si filmului, iesind din sfera muzicii. Il asteptam sa revina cu noi albume, sau macar spectacole.