Nascut la 2 aprilie 1915, Gica Petrescu a fost si a ramas unul dintre simbolurile muzicii de petrecere. Si-a inceput cariera de artist la 18 ani intr-o formatie studenteasca, in Bucuresti. A fost remarcat de compozitorul Ion Vasilescu, care l-a ajutat sa debuteze la radio. Cariera de profisionist a intrat pe o traiectorie ascendenta, maestrul concertand la teatrele Alambra, Gioconda, Boema, Teatrul Constantin Tanase.
Maestrul Gica Petrescu a compus si a interpretat peste 1500 de melodii, dintre care multe au devenit slagare ale vremii. Nu putem trece cu vederea cateva melodii celebre, care ne bucura si ne inveselesc la mai orice petrecere: Casuta noastra, Trenule masina mica, Da-i cu spritul pan`la ziua, Sanie cu zurgalai sau Ionel, Ionelule. Artistul a incetat sa mai sustina spectacole o lunga perioada dupa moartea sotiei sale in 1989. Demn de lauda, Gica Petrescu a cantat live pana la varsta de 90 de ani cand s-a retras de pe scena artistica. Supranumit si Nemuritorul, marele artist a fost distins in nenumarate randuri cu onoruri si premii. Printre cele mai importante sunt premiul “Interpretul care a dus muzica românească în mileniul III” acordat de Radiodifuziunea Romana si Ordinul National Steaua Romaniei acordat de Presedintele Ion Iliescu in anul 2003.
Retras in uitare, dupa o cariera stralucitoare, Gica Petrescu s-a stins din viata in 18 iulie 2006 la venerabila varsta de 91 de ani. A fost inmormantat la cimitirul Belu din capitala.
Chiar imi amintesc cu placere nuntile de la tara, care mai pastreaza ceva din traditiile batranesti. La aceste nunti sunt invitati obligatoriu lautarii cu alamuri. Nu pentru a intretine mesenii, ci pentru a intampina mireasa, nunii sau pentru a insoti alaiul de nunta in timpul plimbarilor prin sat. Imaginea fidela a acelor lautari sunt 
Revenind la subiect, site-ul respectiv prezinta obiceiurile nuntilor tiganesti descrise pe coperta CD-ului. Este vorba despre obiceiurile vechi de nunta: vizita mirelui la parintii miresei, apoi vizita acestora la parintii baiatului, alegerea nasului, a datei nuntii si a locului, stabilirea invitatilor si nu in ultimul rand a bunurilor necesare tinerilor intr-o casa noua. Dintre obiceiurile nuntilor se evidentiaza si alegerea muzicantilor, a lautarilor. Acestia sunt prezenti la imbracatul miresei, pe parcursul plimbarii catre biserica, dar si in seara nuntii. Lautarii vor canta “Geamparaua” sau “Jocul gainii”, un cantec adresat nasului. Printre cantecele de nunta sunt si melodii mai triste adresate parintilor, care sunt ingrijorati de plecarea fetei de acasa. La sfarsitul nuntii se canta “Hora de dupa dar”. Apoi inspre dimineata nuntasii se retrag la casele lor.
Dupa un concediu 50% reusit revenim pe baricade. Imi cer scuze ca de ceva vreme nu au mai fost publicate articole referitoare la subiectul Lautari. Tot pe net am gasit ceva foarte interesant, si daca voi nu ati gasit, sau nu stiti despre asta vreau sa va anunt si pe voi. Sunteti plictisiti de muzica de proasta calitate de la TV, nu va merge DC++, sau doar vreti sa va relaxati putin? Nimic mai simplu! Internetul va salveaza. Am descoperit site-ul 
Poate nu sunteti de acord cu mine, dar cred ca aceasta globalizare duce la pierderea identitatii nationale, a mostenirii culturale. Suntem invadati de cultura Coca-cola si MTV. Valorile nationale sunt din ce in ce mai slab promovate. Spre exemplu majoritatea tinerilor nu fac diferenta intre muzica lautareasca adevarata si manele.