Romica Puceanu

Artisti mari care au fost uitati. Daca rescolesti internetul nu ai sa gasesti foarte multe informatii, despre Romica Puceanu. Am incercat sa strang toate cautarile mele intr-un articol, care sa prezinte cat mai bine viata cantaretei.

Romica PuceanuRomica Puceanu s-a nascut in anul 1928, in Bucuresti. Deoarece facea parte dintr-o familie de cantareti, Romica Puceanu si-a facut debutul la varsta de 14 ani. In anii 1960-1970 Romica Puceanu a devenit o artista neintrecuta in planul muzicii lautaresti. Tot in aceasta perioada a inregistrat cateva albume alaturi de mari artisti ai vremii: Floarea Cioaca, Taraful Fratilor Gore sau Ion Albesteanu. In cantecele interpretei sa observa influentele orientale imbinate cu cu muzica traditionala tiganeasca. Spre exemplu melodia “Ileana, Ileana” are un ritm extraordinar cu influente turecesti.

Alte melodii de succes ale interpretei sunt: “La carciuma de la drum”, “Inima de tiganca”, “De cand te iubesc pe tine”, “Saraiman”. Speram ca acest tezaur nu se va pierde in negura vremurilor. Spun asta, fiindca exista foarte putine informatii despre acesti artisti de muzica lautareasca. Probabil ca in acea perioada neagra a comunismului, erau foarte greu de acceptat ca niste artisti veritabili, si de aceea nimeni nu le-a acordat nicio atentie.

Romica Puceanu s-a stins din viata in anul 1996 in urma unui tragic accident de masina. Cantecele de succes au ramas in inimile romanilor si nu numai. Romica Puceanu a fost si este apreciata si peste hotare, si reprezinta un punct de referinta in muzica traditionala lautareasca.

Romica Puceanu si Fratii Gore

Maria Tănase (1913-1963) – Biografie

Despre acest nume se pot scrie pagini intregi. Eu o sa va spun cateva lucruri esentiale din viata unei mare artiste a neamului. “Ne aflam in fata unui fenomen! N-am mai auzit pana azi nici un cantaret izbutind sa interpreteze cu asemenea talent si originalitate cantecul nostru popular, pastrand nealterata autenticitatea versului si melodiei”, spunea compozitorul si dirijorul Theodor Rogalski.

Maria TanaseMaria Tanase s-a nascut in Bucuresti, pe 25 septembrie 1913, in mahalaua Caramidarilor, pe ulita Livada cu Duzi. Era fiica Anei Munteanu si a horticultorului Ionel Coanda Tanase. Prima data a aparut in public pe scena Caminului Cultural “Caramidarii de Jos” in anul 1921. Apoi pe scena Liceului “Ion Heliade Radulescu”, unde a frecventat cursul inferior. Cu ajutorul gazetarului Sandu Eliad a patruns in atmosfera unui cenaclu al tinerilor intelectuali ai carui memebrii o vor sfatui sa-si valorifice insusirile artistice si sa urce pe scena. Debutul artistic a avut loc la teatrul de revista condus de renumitul Constantin Tanase. Apare in revista “Carabus-Expres” din 2 iunie 1934 cu pseudonimul daruit de Constantin Tanase – Mary Atanasiu.
Primele inregistrari pe discuri de ceara le-a facut in anul 1936 sub patronajul casei de discuri londoneze “Columbia”, cu ajutorul artistei Aurora Sotropa, de care a legat-o ulterior o mare prietenie si la invitatia careia a mers la Viena pentru a face noi inregistrari, in toamna aceluiasi an. Aparitia Mariei Tanase, o interpreta necunoscuta, careia vestita si vechea firma londoneza ii imprima un numar mare de discuri se inregistreaza ca un eveniment. In 20 febraurie 1937, Maria Tanase debuteaza la Radio Bucuresti.

In 1938 se integreaza in colectivul artistic al “Alhambrei” intemeiata de omul de teatru Nicolae Vladoianu, acceptand sa cante cu un taraf taranesc alcatuit de ea. Dupa succesul cu “Constelatia Alhambrei” accepta sa-si verse tolba cu cantece pe estrada restaurantului “Neptun”, langa Piata Buzesti, unde ii va cunoaste pe Nicolae Folescu, marele nostru cantaret de opera, scriitorul Alexandru Hodos, sculptorul Mac Constantinescu, poetul Camil Baltazar, dipliomati si oameni de afaceri straini, atrasi de noutatea si frumusetea folclorului romanesc, desavarsirea doinelor noastre si intelepciunea cuprinsa in versul romanesc, rezultat din lunga si grea suferinta. Incepand cu 1939 se deschide activitatea internationala a talentatei interprete. Maria Tanase si Grigoras Dinicu sunt desemnati “ambasadori ai muzicii populare romanesti” la expozitia internationala de al New York.

In anii ’40, in perioada dictaturii legionare, artista a avut mari probleme si datorita faptului ca avea cercul sau de prieteni evrei – Harry Brauner. Matritele discurilor aflate in discoteca Radio au fost distruse in mare parte. Salvarea vine din partea unui demnitar strain, care doreste sa asculte muzica populara interpretata de Maria Tanase si din partea unui vechi angajat al Radiodifuziunii, care scoate la iveala doua discuri nedistruse ale interpretei. A revenit in viata artistica si s-a bucurat de un mare succes turneul ei in Turcia, unde este declarata “cetatean de onoare”.

In anul 1955, a primit „Premiul de Stat”, iar doi ani mai tarziu titlul de „Artist emerit”. Maria Tanase dorea ca restul vietii sa-l inchine invatamântului pedagogic de factura folclorica. La cererea sa, a fost transferata in functia de folclorist la orchestra „Taraful Gorjului“ din Tg. Jiu, unde prezinta concerte si spectacole apartinand filonului folcloric oltenesc. S-a stins din viata in anul 1963 la 22 iunie.

Maria Tanase a lasat in urma s-a o bogata mostenire folclorica si artistica. Vreau sa reamintesc cateva piese celebre din repertoriul artistei: “Bun e vinul ghiurghiuliu”, “Ciuleandra”, “Agurida”, “Marie, si Marioara”. Ii multumim pentru acea voce minunata!

YouTube Preview Image

Fanfara Ciocarlia concerteaza in Bucuresti

Intr-un articol anterior va vorbeam despre Fanfara Ciocarlia, sau “Zece Prajini”. Azi am aflat ca o sa concerteze in Bucuresti pe 7 decembrie 2006. Concertul va avea loc la Sala Palatului, ca orice concert de anvergura. Biletele costa intre 30 si 100 RON, in functie de pozitia in sala: 30, 45, 60, 80, respectiv 100 RON. Cu toate acestea cred ca spectacolul se va bucura de un succes foarte mare.

Concert Ciocarlia

Fanfara Ciocarlia a sustinut peste 1000 de concerte in Europa de vest, SUA si Japonia. Alaturi de Fanfara Ciocarlia vor mai concerta si Esma Redzepova si Jony Iliev. Sper sa ajung la spectacol si sa va povestesc. Sa auzim de bine!

Gabi Lunca doamna muzicii lautaresti

O legenda in muzica lautareasca, o voce care nu poate fi confundata, o voce care te face sa treci prin toate starile de la pahar si distractie la romante, Gabi Lunca s-a nascut intr-o familie de muzicieni in comuna Varbilau din Judetul Prahova. La varsta de 3 ani a ramas marcata de pierderea mamei pentru ca apoi acest lucru sa o transforme intr-o mare iubitoare de copii.

Gabi LuncaA inceput sa cante la varsta de 13 ani cu tatal ei Dumitru Lunca, un violonist remarcabil in cadrul Orchestei Armatei din Ploiesti, iar mai tarziu la 17 ani se angajeaza la Orchestra Flacara Prahovei din Ploiesti. Ionel Budisteanu o invita la varsta de 18 ani sa vina la Bucuresti si asa isi face debutul la radio, pentru ca apoi sa scoata primele albume impreuna cu Electrecord. Fiind foarte difuzate la radio piesele cantate de Gabi Lunca, apar si solicitarile pentru cantari la nunti.

A urmat apoi o perioada foarte buna pentru Gabi Lunca care a continuat sa compuna si sa cante in stilul sau original. A interpretat si alaturi de Orchestra de Muzica Populara condusa de maestrul violonist Constantin Mirea si a fost sustinuta de instrumentalisti ca Nicolae Florian, Marcel Budala sau Fratii Gore, Mieluta Bibescu, sau Toni Iordache care cantau in orchestra condusa de Ion Onoriu.

La 26 ani se casatoreste cu acordeonistul Ion Onoriu, din comuna Fantanele si traieste cele mai frumoase clipe ale vietii alaturi de acesta. Cantau impreuna, castigau saci de bani si mai avea un singur dor: sa ramana insarcinata. Extrem de credincioasa, se roaga la Dumnezeu pentru un baiat si apoi se pocaieste lasand muzica lautareasca deoparte, continuand numai cu muzica religioasa.

Cateva dintre cele mai bune melodii ale artistei sunt Da-mi drumul nevasta-n casa, Pe deasupra casei mele (care i-a fost furata de celebrul Dona Siminica), Un parinte poate creste (furata de Dolanescu) sau Cirip Cirip (preluata fara voie de catre Loredana Groza), Am crescut baieti si fete, Dzelem dzelem (jelem jelem), Am avut o maicusoara, Cobzar batran sau Balalau (interpretata si de Romica Puceanu), Batui pe Murgu cu palma, Pomule de ce te-apleci, Fata care vinde flori. Mai merita mentionate si melodii ca Jalea tiganului, Anii mei si tineretea, Cantec la imbracarea miresei, Grea mi-e Doamne inima, Ma gandesc neica la tine sau Omul bun n-are noroc.

Este si va ramane pentru multa vreme de acum incolo in amintirea noastra si ne va incanta auzul asa cum a facut-o si pana acum.

Inegalabilul Dona Dumitru Siminica

In mod cert ati auzit cel putin o piesa a marelui maestru. Cine nu stie de melodia “Cine are fata mare”, sau “La salul cel negru”? Cei tineri nu prea cunosc despre cine este vorba si il confunda pe Dona Dumitru Siminica. Totusi artistul este un nume de referinta in muzica lautareasca traditionala.

Dona Dumitru SiminicaDona Dumitru Siminica s-a nascut la Targoviste in anul 1926. In perioada interbelica, familia sa a venit in Bucuresti, fiindca se construia masiv dupa razboi, si puteau gasi de munca. Tatal sau lucra ziua pe un santier, iar noaptea canta la vioara in diverse zone din Bucuresti. Tanarul Siminica a mostenit talentul artistic al tatalui sau, dar a lucrat o buna perioada pe santiere, inainte de a-si crea un nume de artist in anul 1962.

Siminica este recunoscut pentru vocea sa androgina. Era curios pentru un barbat sa atinga asemenea octave. Lumea era mai mult atrasa de vocea sa decat de sunetul viorii. Dona Dumitru Siminica si-a facut un taraf de vis al vremii ce includea urmatorii membri: Marin Marangros, fratii Bebe, Costica Serban si Grigore Ciuciuc. Maestrul canta melodii de jale, cantece de pahar si romante. A colaborat cu alti mari artisti ai vremii, precum Faramita Lambru, Maria Tanase sau Gabi Lunca.

Tot Dona Dumitru Siminica a fost cel care a inregistrat pentru prima data muzica lautareasca in limba tiganeasca. Artistul a fost apreciat deopotriva si de romani, dar si de tigani, tocmai pentru ca in repertoriul sau muzical avea melodii in ambele limbi. In anii ’70, Dona Dumitru Siminica era in apogeul carierei, si era unul dintre cei mai apreciati artisti ai genului.

La inceputul anilor ’80, artistul a fost gasit mort in apartamentul sau din Calea Grivitei, Bucuresti. Dupa ce a cantat o noapte la o nunta, inima sa a incetat sa mai bata. Moartea sa nu a tinut capul de afis al ziarelor vremii. Din pacate nu exista articole, carti sau interviuri cu Dona Dumitru Siminica, cum nu exista nici cu alti artisti de pe scena muzicii lautaresti. Speram ca acest blog le va pastra amintirea vie in inimile dumneavoastra.

Taraful Haiducilor

Intamplator am ajuns pe canalul Mezzo tot schimband la televizor. Mi s-a parut ciudat pentru ca era muzica lautareasca. Un acordeon, un tambal, asa ca m-am gandit ca sunt romani. Nu mica mi-a fost mirarea cand la final am citit cei care tocmai au interpretat sunt Taraful Haiducilor (adica pe frantuza Taraf de Haïdouks) din Clejani si s-au format la putin timp dupa Revolutia din 1989. Au inceput cu 12 persoane pentru ca in timp sa includa pana si 30.

Taraful din Clejani

In prezent sunt 13 lautari iar cativa din membrii de baza sunt Culai, Cacurica, Ilie Iorga, Saica sau Bosorogu, Caliu, Fluierici, Dinu sau Tagoe. Pana acum au scos mai multe albume in aceasta formula de Tarahul Haiducilor si anume Muzica tiganilor din Romania (1991), Muzica tiganeasca din Romania (1994), Dumbala Dumba (1998), O formatie de tigani (2001).

Muzica lor de taraf este cunoscut in afara Romaniei propulsandu-i in filme precum “Latcho Drom” de Tony Gatlif sau “The Man Who Cried” de Saly Potter iar cel mai cunoscut fiind Gadjo Dilo. Bravo !!!

Festivalul National de Muzica Lautareasca Veche-Zavaidoc

Festivalul este la prima editie, si isi propune relansarea muzicii lautaresti, precum si sprijinirea noilor talente din acest sector. Festivalul National de Muzica Lautareasca Veche este organizat de Centrul Cultural Pitesti cu sprijinul Primariei si al Consiliului local si are loc in perioada 17-19 noiembrie 2006.

Festivalul este organizat si in memoria marelui interpret de muzica lautareasca Zavaidoc, originar din Pitesti. Festivalul isi propune promovarea muzicii lautaresti, sprijinirea si lansarea talentelor autentice, precum si readucerea la adevarata valoare a marelui interpret de muzica lautareasca Zavaidoc, nascut la PiteÅŸti acum 110 ani, unde o strada ii poarta numele.

ZavaidocLa acest concurs pot participa interpreti de muzica lautareasca din orice zona a tarii si de orice varsta. Fiecare concurent va trebui sa interpreteze doua melodii din perioada interbelica, apartinand acestui gen muzical. Obligatoriu, concurentul trebuie sa interpreteze o piesa din repertoriul lui Zavaidoc. Presedintele de onoare al festivalului este primarul Tudor Pendiuc, iar directorul festivalului marele maestru Tudor Gheorghe. Inscrierile se pot face pana la data de 1 noiembrie 2006 la: CENTRUL CULTURAL PITEÅžTI, CASA CÄ‚RÅ¢II, Municipiul PiteÅŸti, str. Craiovei nr. 2 – cod 110013, bl. G1, O.P.1, judeÅ£ul ArgeÅŸ; tel./fax: 0248/219976.

Premiile constau in bani si anume:

Marele Premiu ZAVAIDOC 20.000.0000 lei (2000 RON)

Premiul I 10.000.000 lei (1000 RON)

Premiul II 8.000.000 lei (1000 RON)

Premiul III 6.000.000 lei (600 RON)

Menţiuni /2 4.000.000 lei (400 RON)

Fanfare Ciocarlia

Surfam azi pe un blog si am gasit ceva cool. Un filmulet de la Fallen Art. Iar pe fundal o melodie cantata de Fanfare Ciocarlia. Foarte draguta. Si m-am apucat sa caut cine sunt lautarii astia meseriasi. Am gasit cateva piese de-ale lor. Va recomand: Asflat Tango, Banateana, Casablanca si Nicoleta. Neaparat sa ascultati.

Concert CiocarliaSi acum sa zic despre formatie. Am cautat pe google si am descoperit pagina lor oficiala. Am citit istoria acestui taraf si am ramas impresionat. Se pare ca formatia a luat fiinta undeva in estul Romaniei, intr-un satuc numit Zece Prajini la granita cu Republica Moldova. Muzica acestor rapsozi s-a pastrat din generatie in generatie. Au invatat sa cante de la parintii lor, care la randul lor au invatat de la inaintasi. Fanfare Ciocarlia si-a dezvoltat repertoriul odata cu cresterea succesului international. Au concertat aproape in fiecare tara de pe glob. Printre stilurile cantate sunt: geamparale, sarbe, hore.

Discografia este impresionanta:

2005 CD “Gili Garabdi – Ancient Secrets of Gypsy Brass”
2004 DVD “Gypsy Brass Legends – The Story of the Band”
2001 CD “Iag Bari – the Gypsy horns from the mountains beyond”
1999 CD “Baro Biao – World Wide Wedding”
1998 CD “Radio Pascani”

Fanfare Ciocarlia este invitata pe 25 Octombrie la Londra de catre comicul SASHA BARON COHEN (aka Ali G sau Borat) pentru premiera filmului Borat. Filmul are ca tema viata din Kazahstan, care se aseamana cu cea din satele romanesti. De aceea taraful poate crea o atmosfera cat mai placuta. Sa auzim de bine!

Lautarii sunt populari

Tot surfand asa pe net am gasit alti lautari, de data asta din Italia. Ei asa isi spun lautari. Muzica insa e cam departe de ceea ce inseamna taraf. Am gasit pe website-ul lor cateva piese pe care le-am asculat. Cam subtire. Baietii astia ar trebui sa vina in Romania sa asculte ceva autentic si atunci sa inteleaga ce inseamna lautar. Muzica lor are influente orientale si exotice. Nu seamana deloc cu muzica noastra. Le uram succes si poate o sa vina aici sa invete arta.
Lautari

Concert Tudor Gheorghe

“Calvarul unei inime pribege”-un nou concert al marelui artist in Bucuresti. Dupa succesul din aceasta vara, Tudor Gheorghe concerteaza din nou in capitala. Spectacolul va avea loc la Sala Palatului, iar biletele vor costa intre 30-70RON. Pana la data concetului – 3 noiembrie ora 19:00 se pot cumpara bilete de la Sala Palatului, Teatrul National, Music Box, Magazinul Muzica, World of Music, Magazinul Victoria.

Concertul va consta in interpretarea unor piese din perioada interbelica a Bucurestiului. “Ma obseda dorul nebun din refrenele prea nedrept uitate, rafinamentul, simplitatea, dulceata acestor cantece care trebuie cunoscute si de publicul de acum. Poemele cantate pe care le propun spre aducere aminte si spre cunoastere au o eleganta spirituala pe care am pierdut-o. Cu ochii inainte spre Europa am uitat ca am fost nu de foarte mult timp europeni. Kitchul care ma inconjoara, nu numai in plan muzical, ma revolta si ma simt dator sa raspund in felul meu. Tinerii care ma onoreza cu prezenta lor la spectacolele mele trebuie sa cunoasca aceasta muzica”, a marturisit Tudor Gheorghe.

Speram ca dupa succesul “Petrecerea cu taraf”, acest spectacol se va ridica la inaltimea asteptarilor. Cu siguranta maestrul va da tot ce e mai bun in stilul caracteristic. Intentionez sa merg la acest spectacol si de aceea ma apuc sa caut bilete. De obicei asemenea concerte se desfasoara cu casa inchisa. Sa auzim de bine!

stiri, povesti si informatii despre lautari