Category Archives: Lautarii vechi si noi

Muzica de calitate: Fratii Gore

Cei de la Jurnalul National au avut posibilitatea de a cerceta muzica lautareasca. In fiecare luni ne aduc cate o poveste a muzicii lautaresti. Facand acest lucru, cei de la Jurnalul au reusit sa reinvie o parte a lautarilor disparuti in uitare.

Astazi a fost lansat CD-ul de colectie cu Fratii Gore. Bineinteles acesta este insotit de un supliment care marturiseste intamplari, aduce informatii din viata fratilor Gore. In cele ce urmeaza am sa va povestesc cateva lucruri legate de Fratii Gore.

Fratii Gore

Aurel si Victor Gore au dus mai departe traditia muzicii lautaresti de la tatal lor – Gore Ionescu. Fratii Gore erau unii dintre cei mai apreciati lautari ai vremii lor. Si aceasta pentru ca ei cantau o muzica lautareasca autentica. Exista putine informatii scrise despre cei doi. Intr-un document din 1951, Aurel Gore consemna: “Ma numesc, Dima Aurel, porecla Gore, in varsta de 21 de ani, din Bucuresti, cartierul Dorobanti. Pe tata il chema Dima, zis Gore Ionescu, din Teis, Dambovita. Meseria mea este sa cant din vioara.”

Celalalt Gore, Victor a cantat la acordeon alaturi de fratele sau. Victor Gore isi aminteste ca atunci cand a terminat cele sapte clase primare l-a rugat pe tatal sau sa ii ia acordeon. Intr-un an de zile a inceput sa participe la nunti alaturi de tatal sau.

Fratii Gore au colaborat cu Romica Puceanu, Gabi Lunca si multi alti artisti ai vremii. Fratii Gore au infiintat cel renumit taraf al anilor 1950-1970. S-au bucurat de un mare succes pe scena muzicii lautaresti, la televiziune si in spectacole. Sa auzim de bine!

Mari lautari

Si in acest articol salut initiativa Jurnalului National pentru reinvierea muzicii lautaresti. Astazi a fost lansat volumul II din Mari Lautari. Am reusit sa prind un DVD din colectia Mari Lautari. Pe DVD au fost incluse imagini din Arhiva Televiziunii Nationale.

Mari lautari

Am fost placut impresionat de recitalurile celor prezenti pe DVD: Emil Gavris, Constanta Campeanu, George Hazgan, Doina Badea, Stefan Banica, Ileana Sararoiu, Dumitru Rucareanu, Benone Sinulescu, Ioana Radu, Gica Petrescu, Cleopatra Melidoneanu, Irina Loghin, Dona Dumitru Siminica, Ilinca Nitulescu, Faramita Lambru, Romica Puceanu.

Stefan Banica Sr. – actor si lautar

Stefan Banica Sr.(1933-1995) a fost cunoscut in mare masura ca actor, si mai putin ca lautar. Totusi marele artist a cantat romante si cantece de petrecere. Astazi, in Jurnalul National a fost publicata povestea lui Stefan Banica. De asemenea suplimentul a continut un CD cu muzica de colectie.

Stefan Banica

Eu imi amintesc de Banica lautarul din filmul “Cel mai iubit dintre pamanteni”, in care canta alaturi de Nelu Ploiesteanu. Este vorba de melodia “La Chilia-n port” care imi place foarte mult. In film Banica era un smecheras chefliu care umbla tot timpul cu acordeonul la gat. Iar camarazii de munca ii spuneau Suflete.

Stefan Banica Sr. a fost un mare talent al scenei romanesti. pe 26 mai se implinesc 12 ani de cand a plecat din aceasta lume. Mostenirea sa pentru posteritate reprezinta filme, piese de teatru si muzica. Pe CD-ul inclus in suplimentul Jurnalului se gasesc urmatoarele piese ale marelui actor:

  1. Imi acordati un dans
  2. Cum am ajuns sa te iubesc
  3. Gioconda se marita
  4. Cine umbla prin vecini
  5. Asta seara ma fac praf
  6. Cantecul baiatului
  7. Of, inimioara
  8. La ghicitoare
  9. Alta data
  10. Nani, nani
  11. Stiu de mult
  12. Spune-mi mie Bucuresti

Gabi Lunca si muzica lautareasca de colectie

Gabi Lunca

Dupa cateva ture pe la niste chioscuri de ziare am reusit sa gasesc un exemplar care ofera suplimentul gratuit cu Gabi Lunca. Nu pot sa va reproduc tot continutul suplimentului din Jurnalul National, dar va expun un paragraf semnat Gabi Lunca:

“Eu carte multa nu am avut, am invatat opt clasa asa cum am putut, dar am avut scoala vietii. Am avut o copilarie foarte zbuciumata, vreau sa spun cititorilor, dar si spectatorilor mei, am avut scoala vietii si mi-a placut sa fiu om.”

Pe CD-ul cu muzica lautareasca de colectie se gasesc urmatoarele piese:

1. Da, mama, cu biciu-n mine!
2. Pasare necunoscuta
3. Cu-o damigeana si-un pahar
4. Eu de cand te-am cunoscut
5. Anii mei si tineretea
6. M-a ajuns un dor de-acasa
7. Intr-o zi la poarta mea
8. Peste deal langa padure
9. La carciuma de la drum
10. Am crescut baieti si fete
11. Suparata sunt pe lume
12. Am avut o maicusoara
13. Nu stiu de ce sunt lasata
14. Ma gandesc, neica, la tine
15. Grea mi-e, Doamne, inima

Sa auzim de bine!

Povestea continua – Lautari de colectie

Jurnalul National isi continua promovarea vechilor lautari. Probabil ca succesul de care s-au bucurat ultimele lansari au condus la crearea de noi albume de colectie. Dupa ce am ratat lasarea de saptamana aceasta, despre Romica Puceanu, acum vreau sa va atrag atentia ca luni 2 aprilie va aparea suplimentul cu Maria Lataretu.

Maria Lataretu

Si, daca v-a trecut prin cap, nu, nu este o pacaleala!Mai multe informatii despre editiile de colectie le gasiti pe pagina Jurnalului National.

Dona Dumitru Siminica – muzica de colectie

Cum va spuneam si in articolul anterior, azi Jurnalul National a publicat un supliment despre maestrul Dona Dumitru Siminica, insotit de un CD de colectie. Si ca sa prind si eu unul m-am trezit de dimineata si am dat o fuga repede la chioscul de ziare.

Dona Dumitru Siminica

Dupa cum povestesc cei de la Jurnalul National, numele lui Dona Dumitru Siminica se pierduse. Era de negasit. Nicio informatie despre artist nu mai exista pe hartie. In urma unor investigatii, s-a aflat ca maestrul este inmormantat in Cimitirul Herastrau, din Bucuresti. Apoi mergand din ruda in ruda, reporterii au ajuns la sotia artistului care traieste intr-o locuinta saracacioasa in Bucuresti. La 79 de ani, Oita Dona povesteste despre sotul ei.

Dona Dumitru Siminica s-a nascut in Teis, langa Targoviste, la 12 martie 1926. In anii ’40 a venit cu familia in Bucuresti sa lucreze pe santiere. Talentul lui Siminica, era innascut. Isi incepuse cantarile inca de la varsta de 8 ani, cand colinda casele celor bogati. S-a casatorit la doar 18 ani cu Oita si au avut doi copii – Nelu si Trandafir. In anul 1960, a renuntat la santiere fiindca era plecat tot mai des pe la nunti si cantari, marturiseste sotia cantaretului. Lautarul Siminica s-a stins din viata la varsta de 53 de ani, in urma unui infarct.

Maestrul Siminica a fost unul dintre cei mai iubiti lautari ai anilor ’70. Se bucura de un mare succes pe scena muzicii lautaresti. A fost primul cantaret care a lansat falsetul. “Canta mai mult din gat decat, nu cu voce deschisa. Nu canta usor, ci un flaset foarte usor din gat”, poveste Leonard Iordache, fiul lui Toni Iordache – un lautar coleg cu Siminica. Tot acesta poveste ca Dona era un lautar cult si ca avea un scris impecabil. Siminica era un lautar foarte bun. Canta la fel de bine si cu vioara, dar mai ales cu vocea.

Albumul lansat astazi contine 14 piese:

1. Cine are fata mare
2. Inel, inel de aur
3. Mosule, te-as intreba
4. Lelita Floare
5. De trei ani nu dau pe-acasa
6. Sus pe culmea unui nor
7. Am iubit si-am sa iubesc
8. Foaie verde trei smicele
9. Darabo (Buruiana de leac)
10. Dor de mama
11. De unde vii tu mai lele?
12. Dorul de cine se leaga
13. Afara e intuneric
14. La Salul cel negru

Daca nu ati reusit sa prindeti un Jurnal, poate gasiti albumul lui Siminica in magazinele de muzica.

Dona Dumitru Siminica in Jurnalul National

Dona Dumitru SiminicaEditia de luni 19 martie 2007 a Jurnalului National, va contine un cadou surpriza. Este vorba despre un CD cu maestrul muzicii lautaresti – Dona Dumitru Siminica. CD-ul de colectie va contine melodiile care l-au facut faimos.

Daca intentionati sa cumparati Jurnalul in ziua de luni, va sugerez sa o faceti cat mai devreme, fiindca aceste editii de colectie se vand ca “painea calda”. O alta lansare de succes a fost CD-ul dedicat lui Gica Petrescu. Care s-a vandut in peste 150.000 de exemplare la pretul de numai 3 lei. Succesul acestor CD-uri a dus si la aparitie bisnitei, asa ca va puteti astepta la chioscurile de ziare la raspunsuri ca “S-a terminat!” chiar in primele ore ale zilei. Sa auzim de bine!

(Sursa: Jurnalul National)

Despre Gica Petrescu

Nascut la 2 aprilie 1915, Gica Petrescu a fost si a ramas unul dintre simbolurile muzicii de petrecere. Si-a inceput cariera de artist la 18 ani intr-o formatie studenteasca, in Bucuresti. A fost remarcat de compozitorul Ion Vasilescu, care l-a ajutat sa debuteze la radio. Cariera de profisionist a intrat pe o traiectorie ascendenta, maestrul concertand la teatrele Alambra, Gioconda, Boema, Teatrul Constantin Tanase.

Gica Petrescu

Maestrul Gica Petrescu a compus si a interpretat peste 1500 de melodii, dintre care multe au devenit slagare ale vremii. Nu putem trece cu vederea cateva melodii celebre, care ne bucura si ne inveselesc la mai orice petrecere: Casuta noastra, Trenule masina mica, Da-i cu spritul pan`la ziua, Sanie cu zurgalai sau Ionel, Ionelule. Artistul a incetat sa mai sustina spectacole o lunga perioada dupa moartea sotiei sale in 1989. Demn de lauda, Gica Petrescu a cantat live pana la varsta de 90 de ani cand s-a retras de pe scena artistica. Supranumit si Nemuritorul, marele artist a fost distins in nenumarate randuri cu onoruri si premii. Printre cele mai importante sunt premiul “Interpretul care a dus muzica românească în mileniul III” acordat de Radiodifuziunea Romana si Ordinul National Steaua Romaniei acordat de Presedintele Ion Iliescu in anul 2003.

Retras in uitare, dupa o cariera stralucitoare, Gica Petrescu s-a stins din viata in 18 iulie 2006 la venerabila varsta de 91 de ani. A fost inmormantat la cimitirul Belu din capitala.

Traditii

In seara asta ma gandeam la acei lautari de la tara. Eu sunt din zona Olteniei. Am crescut in casa bunicilor pana la varsta de 10 ani. In acea perioada am luat contact pentru prima data cu muzica lautareasca. Vorbesc despre acei lautari care nu au studiat in vreun fel muzica, ci au prins meseria de la cei varstnici ca sa o transmita copiilor lor.

LautariChiar imi amintesc cu placere nuntile de la tara, care mai pastreaza ceva din traditiile batranesti. La aceste nunti sunt invitati obligatoriu lautarii cu alamuri. Nu pentru a intretine mesenii, ci pentru a intampina mireasa, nunii sau pentru a insoti alaiul de nunta in timpul plimbarilor prin sat. Imaginea fidela a acelor lautari sunt Mambo Siria, trupa lui Dinescu, despre care am vorbit intr-un articol anterior. Aceeasi lautari participa si la inmormantari. Poate va amintiti de Orchestra pentru nunti si inmormantari a lui Goran Bregovic. Nu stiu daca acei oameni fac repetitii pentru repertoriul lor, dar va asigur ca muzica lor suna foarte bine. Orchestra de la tara avea doua trompete, doi tobosari si un trombon. Cantecele de nunta erau vesele si creau buna dispozitie. Cele de inmormantari sunt duioase si triste in acelasi timp. Un alt obicei pe care mi-l amintesc sunt horele de la inmormantari. Da, hore! Se canta trei hore favorite ale celui decedat. Stiu ca suna ciudat si chiar nu imi place sa vorbesc despre inmormantari, dar trebuia sa va impartasesc aceste traditii lautaresti. Sa auzim de bine!