All posts by mihnea.boiangiu

Despre Gica Petrescu

Nascut la 2 aprilie 1915, Gica Petrescu a fost si a ramas unul dintre simbolurile muzicii de petrecere. Si-a inceput cariera de artist la 18 ani intr-o formatie studenteasca, in Bucuresti. A fost remarcat de compozitorul Ion Vasilescu, care l-a ajutat sa debuteze la radio. Cariera de profisionist a intrat pe o traiectorie ascendenta, maestrul concertand la teatrele Alambra, Gioconda, Boema, Teatrul Constantin Tanase.

Gica Petrescu

Maestrul Gica Petrescu a compus si a interpretat peste 1500 de melodii, dintre care multe au devenit slagare ale vremii. Nu putem trece cu vederea cateva melodii celebre, care ne bucura si ne inveselesc la mai orice petrecere: Casuta noastra, Trenule masina mica, Da-i cu spritul pan`la ziua, Sanie cu zurgalai sau Ionel, Ionelule. Artistul a incetat sa mai sustina spectacole o lunga perioada dupa moartea sotiei sale in 1989. Demn de lauda, Gica Petrescu a cantat live pana la varsta de 90 de ani cand s-a retras de pe scena artistica. Supranumit si Nemuritorul, marele artist a fost distins in nenumarate randuri cu onoruri si premii. Printre cele mai importante sunt premiul “Interpretul care a dus muzica românească în mileniul III” acordat de Radiodifuziunea Romana si Ordinul National Steaua Romaniei acordat de Presedintele Ion Iliescu in anul 2003.

Retras in uitare, dupa o cariera stralucitoare, Gica Petrescu s-a stins din viata in 18 iulie 2006 la venerabila varsta de 91 de ani. A fost inmormantat la cimitirul Belu din capitala.

Tudor Gheorghe despre Marin Sorescu

Totusi este devreme, vreau sa va informez despre urmatorul concert al lui Tudor Gheorghe. Spectacolul este programat in luna aprilie, mai exact pe 28 si respectiv 29 aprilie (ora 19.00) la Sala Palatului. Asa cum ne-a anuntat, marele artist va sustine tot premiera – “Cand Dumnezeu era mai jos…”, un eveniment dedicat operei lui Marin Sorescu.

Tudor Gheorghe

Biletele s-au pus deja in vanzare de pe 1 Martie. In opinia mea, concertul va fi un nou succes. Daca doriti sa ajungeti la acest eveniment, va sugerez sa va grabiti in achizitionarea biletelor, fiindca majoritatea concertelor s-au desfasurat cu casa inchisa. Vreau sa va reamintesc succesele de anul trecut – “Saptamana risipitorului de frumuseti”, “In cautarea dorului pierdut” si “Calvarul unei inime pribege”. Dupa performantele reusite cu aceste concerte, sunt sigur ca Tudor Gheorghe va impresiona din nou publicul din Romania.

Traditii

In seara asta ma gandeam la acei lautari de la tara. Eu sunt din zona Olteniei. Am crescut in casa bunicilor pana la varsta de 10 ani. In acea perioada am luat contact pentru prima data cu muzica lautareasca. Vorbesc despre acei lautari care nu au studiat in vreun fel muzica, ci au prins meseria de la cei varstnici ca sa o transmita copiilor lor.

LautariChiar imi amintesc cu placere nuntile de la tara, care mai pastreaza ceva din traditiile batranesti. La aceste nunti sunt invitati obligatoriu lautarii cu alamuri. Nu pentru a intretine mesenii, ci pentru a intampina mireasa, nunii sau pentru a insoti alaiul de nunta in timpul plimbarilor prin sat. Imaginea fidela a acelor lautari sunt Mambo Siria, trupa lui Dinescu, despre care am vorbit intr-un articol anterior. Aceeasi lautari participa si la inmormantari. Poate va amintiti de Orchestra pentru nunti si inmormantari a lui Goran Bregovic. Nu stiu daca acei oameni fac repetitii pentru repertoriul lor, dar va asigur ca muzica lor suna foarte bine. Orchestra de la tara avea doua trompete, doi tobosari si un trombon. Cantecele de nunta erau vesele si creau buna dispozitie. Cele de inmormantari sunt duioase si triste in acelasi timp. Un alt obicei pe care mi-l amintesc sunt horele de la inmormantari. Da, hore! Se canta trei hore favorite ale celui decedat. Stiu ca suna ciudat si chiar nu imi place sa vorbesc despre inmormantari, dar trebuia sa va impartasesc aceste traditii lautaresti. Sa auzim de bine!

Download de muzica lautareasca

Am vazut ca foarte multi dintre dumneavoastra cautati anumite melodii, sau intrebati de unde ati putea face download de muzica lautareasca. Deocamdata nu va putem oferi astefel de servicii, dar am gasit un website de unde puteti da jos muzica lautareasca:Constantin Eftimiu, Dona Dumitru Siminica, Gabi Lunca, Romica Puceanu, Fanica Visan sau Florica Rosioru.

Asadar nu mai pierdeti timpul cu alte cautari, pentru ca Lautari.ro va aduce de toate: stiri, informatii si chiar muzica. Pentru download vizitati link-ul urmator:
Download muzica lautareasca

OMFO – Our Man From Odessa

In principiu, numele de mai sus nu va spune nimic. Cine o mai fi si omul asta din Odessa?!OMFO sau German Popov este un ucrainean pe care l-am descoperit pe sountrack-ul filmului Borat. Printre melodiile care se afla pe coloana sonora a filmului Borat sunt si doua ale OMFO. Dupa sound parca ar fi romanesti, sau cel putin din zona noastra.

Asa ca m-am interesat si am descoperit ca ele fac parte din albumul “Trans Balkan Express”. Cele doua melodii sunt inspirate din muzica laureasca romaneasca. Este vorba de “Magic mamaliga” si “Money boney”. Sunt sigur ca o sa va placa.

OMFO – Magic mamaliga

YouTube Preview Image

OMFO – Money Boney

YouTube Preview Image
Si astfel am descoperit ca sunt lautari si mai la vale de tara noastra. Sunt curios cum sunt si celelalte cantece de pe albumul OMFO. Daca ati ascultat asa ceva, va rog sa ma contactati. Sunt interesat si de alte pareri.

Site-ul OMFO aici.

George Udila – Nunta tiganeasca

Este imposibil sa nu fi auzit de celebrul clarinetist George Udila si de taraful sau. Am gasit pe un website un “review” al unui album semnat George Udila. Este vorba despre “Nunta – Obiceiuri si traditii de nunta la tiganii din Romania”. E bine ca ne fac altii cunoscuti, ca noi nu suntem in stare sa ne conservam valorile. Acum poate intelegeti mai bine de ce am inceput acest proiect Lautari.ro.

Nunta la tiganiRevenind la subiect, site-ul respectiv prezinta obiceiurile nuntilor tiganesti descrise pe coperta CD-ului. Este vorba despre obiceiurile vechi de nunta: vizita mirelui la parintii miresei, apoi vizita acestora la parintii baiatului, alegerea nasului, a datei nuntii si a locului, stabilirea invitatilor si nu in ultimul rand a bunurilor necesare tinerilor intr-o casa noua. Dintre obiceiurile nuntilor se evidentiaza si alegerea muzicantilor, a lautarilor. Acestia sunt prezenti la imbracatul miresei, pe parcursul plimbarii catre biserica, dar si in seara nuntii. Lautarii vor canta “Geamparaua” sau “Jocul gainii”, un cantec adresat nasului. Printre cantecele de nunta sunt si melodii mai triste adresate parintilor, care sunt ingrijorati de plecarea fetei de acasa. La sfarsitul nuntii se canta “Hora de dupa dar”. Apoi inspre dimineata nuntasii se retrag la casele lor.

Nu stiu cati dintre voi ati participat la nuntile de la tara, dar acelea reprezinta adevarata traditie. Astazi se pastreaza mai putin din cele ce am povestit, dar in mediul rural inca veti gasi acel farmec de poveste. Ascultati “Nunta” lui George Udila si patrundeti in atmosfera nuntilor de alta data.

Revenim cu muzica lautareasca

TrompetaDupa un concediu 50% reusit revenim pe baricade. Imi cer scuze ca de ceva vreme nu au mai fost publicate articole referitoare la subiectul Lautari. Tot pe net am gasit ceva foarte interesant, si daca voi nu ati gasit, sau nu stiti despre asta vreau sa va anunt si pe voi. Sunteti plictisiti de muzica de proasta calitate de la TV, nu va merge DC++, sau doar vreti sa va relaxati putin? Nimic mai simplu! Internetul va salveaza. Am descoperit site-ul Radio3net unde puteti asculta si muzica lautareasca. Ei difuzeaza muzica de foarte buna calitate. Si cand spun asta nu ma refer doar la piese, ci si la calitatea audio. Sper ca va placut site-ul Radio3net si va veti bucura de ceea ce inseamna internet. Sa auzim de bine!

Lautari de UE

Dupa un Revelion pe ritmuri lautaresti (cel putin in cazul meu), nu putem sa trecem cu vederea peste intrarea in Uniunea Europeana. Economic privind lucrurile, ne indreptam spre ceva mai bun, dar cultural cred ca nu este cea mai buna directie.

LautariPoate nu sunteti de acord cu mine, dar cred ca aceasta globalizare duce la pierderea identitatii nationale, a mostenirii culturale. Suntem invadati de cultura Coca-cola si MTV. Valorile nationale sunt din ce in ce mai slab promovate. Spre exemplu majoritatea tinerilor nu fac diferenta intre muzica lautareasca adevarata si manele.

Oare spre ce ne indreptam? Suntem in pericol sa ne pierdem identitatea culturala? De aceea incercam cu acest proiect sa readucem muzica lautareasca in prim plan, sa ne regasim spiritul de alta data.

Petrecem de revelion cu muzica lautareasca

Nu stiu altii cum sunt, dar eu nu pot sa concet o petrecere adevarata fara muzica lautareasca. De fapt, cum poti petrece fara muzica lautareasca? Multi se stramba cand aud ritmuri lautaresti. De exemplu Dona Dumitru Siminica este adesea confundat cu o femeie, iar atunci cand afla ca este un barbat, cei necunoscatori incep sa rada in batjocura. Asta pentru ca nu inteleg acest gen de muzica, asa cum altii nu inteleg muzica clasica, rockul sau muzica house.

Adica ce-ar insemna o petrecere cu muzica house? Unde e farmecul petrecerii? Unde e spiritul romanesc? Eu ma pregatesc pentru revelion cu un playlist in care am sa includ alaturi de alte genuri de muzica si niste lautareasca. Prietenii stiu de ce! Printre lautarii de baza am sa introduc: Romica Puceanu, Dona Dumitru Siminica, Faramita Lambru, Maria Tanase, Gabi Lunca si Ion Onoriu, Fanfara Zece Prajini si nu in ultimul rand pe rapsodul Tudor Gheorghe.

In speranta ca si voi o sa va distrati cu muzica buna va urez “Petrecere frumoasa!” si un calduros “La multi ani!”.

Gheorghe Dinica – actor si lautar

Nascut in Bucuresti la 1 ianuarie 1934, Gheorghe Dinica si-a inceput cariera artistica in anul 1963. A debutat in filmul “Strainul” (1963) si a jucat in peste 60 de filme. A fost actor al Teatrului de Comedie, al Teatrului Bulandra si din 1972 este actor al Teatrului National Bucuresti.

In filmul, “Turnul din Pisa” (2002), Gheorghe Dinica joaca rolul unui lautar. Astfel artistul si-a indreptat atentia spre muzica lautareasca. Descoperindu-si acest nou talent, Gheorghe Dinica lanseaza doua albume in colaborare cu Stefan Iordache si Nelu Ploiesteanu. In anul 2002 apar aceste doua albume “Cantece de petrecere” si  “Cantece de petrecere 2”, pentru ca in anul 2004 sa lanseze un al treilea album intitulat “Romante”. Albumele sunt realizate impreuna cu Taraful Nelu Ploiesteanu, un alt mare lautar.

Dinica, Iordache, Ploiesteanu

Printre melodiile de pe primele doua albume se gasesc si piese clasice ale  muzicii lautaresti ca “Ionel Ionelule”, “Cine-a pus carciuma-n drum” sau “Casuta noastra”. In ultima vreme actorul lautar a renuntat la muzica lautareasca. Si-a dedicat timpul teatrului si filmului, iesind din sfera muzicii. Il asteptam sa revina cu noi albume, sau macar spectacole.