All posts by mihnea.boiangiu

Naistul Fanica Luca

Editia “Muzica de colectie” continua si astazi. Fanica Luca este protagonistul povestii din Jurnalul National.

Subsemnatul IORDACHE – LUCA ŞTEFAN (FĂNICĂ LUCA), artist emerit al RPR şi Laureat al Premiului de Stat, Clasa I, distins cu medalia şi Ordinul Muncii, profesor la Şcoala Medie de Muzică, din Bucureşti, nr. 1, clasa – de nai.

Asa se prezinta Fanica Luca in scrierea intitulata “Autobiografie”. S-a nascut in anul 1894 in Bucuresti intr-o familie numeroasa. Tatal sau era lautar, canta la nai si flaut. Fanica Luca s-a apucat de lautarie de la o varsta frageda date fiind conditiile grele de viata. Primul nai l-a primit de la tatal sau. A inceput sa castige bani cantand prin gradinile de vara: Bordei, Herastraul Vechi, Vila Regala.

La 13 ani canta intr-un taraf cu un lautar numit Lache din Gaesti. In 1910 a plecat din tara in Zmirna, apoi in Istanbul. S-a intors in tara unde a cantat la restaurantul Suzana. Apoi a plecat in armata. A petrecut clipe grele in razboi ca prizonier. Intre anii 1920-1929 a cantat la diverse restaurante bucurestene. A inceput colaborarea la radio in anul 1929, dar a plecat la Varsovia alaturi de orchestra “Ciolac”.

In 1937 printr-o colaborare cu Grigoras Dinicu si orchestra sa a plecat la Paris. In urma succeselor obtinute a fost decorat de Ministerul Educatiei Nationale Franceze cu Ordinul “Palmes” al Academiei Franceze, in gradul de ofiter. A primit Diploma de Onoare Clasa I cu Medalia de Aur.

Fanica Luca

A ramas in Paris ca angajat al teatrului Chatelet unde s-a bucurat de un mare succes. Fanica Luca era foarte apreciat la Paris, fiind respectat de presa vremii. In anul 1938 a plecat la Londra si a fost angajat la teatrul Palladium. La scurt timp a mers la Expozitia internationala de la New York la cererea expresa a doamei Roosvelt.

A inceput razboiul iar Fanica Luca a revenit in tara. A sustinut concerte pentru militarii de pe front si pentru cei din spitale. In era comunista a cantat in tarile sovietice europene, in China si Coreea. A fost numit profesor la scoala de muzica nr. 1 din Bucuresti. Fanica Luca s-a stins din viata la varsta de 74 de ani in anul 1968. Cea mai mare parte a vietii si-a dedicat-o muzicii, respectiv naiului.

Taraful din Clejani – Lautarii vechi

Astazi in Jurnalul National au aparut si lautarii din Clejani, cunoscuti si sub numele de Taraful din Clejani. Ma refer acum la vechii lautarii care cantau acum jumatate de secol. Dupa 1990 ei au fost cunoscuti ca Taraful Haiducilor.

Satul Clejani are o istorie de peste 500 de ani si o bogata baza culturala. Satul Clejani a fost atestat inca din anul 1538. Pe mosia Clejaniului au venit sa munceasca tiganii. Acestia aveau ca ocupatii munca la camp, caramidaria si lautaria, pe care au transmis-o din generatie in generatie. Astfel un anul 1949, in Clejani erau 78 de lautari ce cantau la vioara, la cobza, la tambal, bas, acordeon si chitara.
YouTube Preview Image

Priceputii lautari aveau un repertoriu vast de peste 500 de melodii. In acele vremuri nuntile tineau cate o saptamana si lautarii trebuiau sa aiba cat mai multe melodii pentru a binedispune publicul. Dintre lautarii vechi au mai ramas putini in viata. Trebuie amintiti vechii lautari care au ramas ca un reper important in viata comunitatii din Clejani: Gheorghe Motoi, Florea Basaru, Petre Manole, Nicolae Neacsu “Culai”, Dumitru Baicu, Gheorghe Anghel “Caliu” etc.

Lautarii din Clejani

CD-ul de colectie de astazi cuprinde piese ale anilor ’50 cantate de Gheorghe Motoi (voce si contrabas), Florea Basaru (vioara) si Petre Manole (tambal).

Asculta muzica lautareasca – Romica Puceanu

Astazi va propun cateva melodii de muzica lautareasca. Dupa cum ati intuit este vorba de Romica Puceanu. Pe acesa cale vreau sa le multumesc celor de la Trilulilu pentru ca au facut acest lucru posibil.

Romica Puceanu – Ileana, Ileana
Romica Puceanu – Ileana, Ileana

Romica Puceanu – Inima de tiganca
Romica Puceanu – Inima de tiganca

Romica Puceanu – Un tigan avea o casa
Romica Puceanu – Un tigan avea o casa

Damian Draghici – Muzica Romanes

Jurnalul ne face surprize din nou. Astazi a aparut in Editia de Colectie, Damian Draghici. Pentru unii este mai putin cunoscut, dar Damian Draghici este un mare talent al muzicii romanes si al naiului.

Povestea sa a inceput la varsta de 10 ani cand a cantat pentru prima data la hotel Lido de revelion. Apoi au urmat si alte colaborari, la Carul cu bere, la restaurantul Ialomita sau Dorobanti. In anul 1984, la 14 ani a cantat la Casa Alba din Baneasa. L-a cunoscut pe celebrul Ion Budisteanu care l-a luat la radio. Nu a reusit sa plece din tara in turnee. Asta l-a ambitionat sa se gandeasca mai serios la cariera. Cu sapte luni inainte de Revolutie a plecat din tara.

A urmat o perioada mai grea in Grecia, dar pana la urma a reusit sa devina cunoscut in muzica greceasca. A renuntat la nai pentru pian din nevoia de a castiga bani. Apoi a trimis o inregistrare la Sony. A avut succes si a inregistrat doua albume. Apoi a renuntat la pian in favoarea naiului. In anul 1992, a scos primul album de muzica populara semnat Damian Draghici – “Panflute fantastique”. Vazand ca are succes, s-a inscris la Conservatorul Philipos ca sa studieze jazz la nai.

In anul 1994 a cantat alaturi de Nikos Kipourgos, care este cel mai mare compozitor grec. A participat la diverse festivaluri in Europa si a colaborat cu Orchestra Filarmonicii din Londra. In anul 1996 a fost admis la Colegiul Berklee din Boston de unde a absolvit cu “Magna Cum Laudae”.

Damian Draghici este unul dintre cei mai importanti lautari contemporani. A inregistrat 17 albume si a castigat un premiu Grammy in anul 2006. A combinat muzica traditionala romanes cu muzica jazz sau rock. Pentru aceste realizari, Damian Drachici poate fi considerat un adevarat vizionar.

YouTube Preview Image

Pe albumul “Damian&Brothers” din colectia Jurnalul puteti asculta melodiile:

  1. Saraiman
  2. Dikta Devla Socherdem
  3. Carciuma
  4. Hopai Diri Diri
  5. Blestemat
  6. Magdalena
  7. Irlandeza
  8. Zori de Ziua
  9. Halemso Lah
  10. Dema Mamo
  11. Budala
  12. Arzo Focu
  13. Damigeana

Muzica de calitate: Fratii Gore

Cei de la Jurnalul National au avut posibilitatea de a cerceta muzica lautareasca. In fiecare luni ne aduc cate o poveste a muzicii lautaresti. Facand acest lucru, cei de la Jurnalul au reusit sa reinvie o parte a lautarilor disparuti in uitare.

Astazi a fost lansat CD-ul de colectie cu Fratii Gore. Bineinteles acesta este insotit de un supliment care marturiseste intamplari, aduce informatii din viata fratilor Gore. In cele ce urmeaza am sa va povestesc cateva lucruri legate de Fratii Gore.

Fratii Gore

Aurel si Victor Gore au dus mai departe traditia muzicii lautaresti de la tatal lor – Gore Ionescu. Fratii Gore erau unii dintre cei mai apreciati lautari ai vremii lor. Si aceasta pentru ca ei cantau o muzica lautareasca autentica. Exista putine informatii scrise despre cei doi. Intr-un document din 1951, Aurel Gore consemna: “Ma numesc, Dima Aurel, porecla Gore, in varsta de 21 de ani, din Bucuresti, cartierul Dorobanti. Pe tata il chema Dima, zis Gore Ionescu, din Teis, Dambovita. Meseria mea este sa cant din vioara.”

Celalalt Gore, Victor a cantat la acordeon alaturi de fratele sau. Victor Gore isi aminteste ca atunci cand a terminat cele sapte clase primare l-a rugat pe tatal sau sa ii ia acordeon. Intr-un an de zile a inceput sa participe la nunti alaturi de tatal sau.

Fratii Gore au colaborat cu Romica Puceanu, Gabi Lunca si multi alti artisti ai vremii. Fratii Gore au infiintat cel renumit taraf al anilor 1950-1970. S-au bucurat de un mare succes pe scena muzicii lautaresti, la televiziune si in spectacole. Sa auzim de bine!

Mari lautari

Si in acest articol salut initiativa Jurnalului National pentru reinvierea muzicii lautaresti. Astazi a fost lansat volumul II din Mari Lautari. Am reusit sa prind un DVD din colectia Mari Lautari. Pe DVD au fost incluse imagini din Arhiva Televiziunii Nationale.

Mari lautari

Am fost placut impresionat de recitalurile celor prezenti pe DVD: Emil Gavris, Constanta Campeanu, George Hazgan, Doina Badea, Stefan Banica, Ileana Sararoiu, Dumitru Rucareanu, Benone Sinulescu, Ioana Radu, Gica Petrescu, Cleopatra Melidoneanu, Irina Loghin, Dona Dumitru Siminica, Ilinca Nitulescu, Faramita Lambru, Romica Puceanu.

Stefan Banica Sr. – actor si lautar

Stefan Banica Sr.(1933-1995) a fost cunoscut in mare masura ca actor, si mai putin ca lautar. Totusi marele artist a cantat romante si cantece de petrecere. Astazi, in Jurnalul National a fost publicata povestea lui Stefan Banica. De asemenea suplimentul a continut un CD cu muzica de colectie.

Stefan Banica

Eu imi amintesc de Banica lautarul din filmul “Cel mai iubit dintre pamanteni”, in care canta alaturi de Nelu Ploiesteanu. Este vorba de melodia “La Chilia-n port” care imi place foarte mult. In film Banica era un smecheras chefliu care umbla tot timpul cu acordeonul la gat. Iar camarazii de munca ii spuneau Suflete.

Stefan Banica Sr. a fost un mare talent al scenei romanesti. pe 26 mai se implinesc 12 ani de cand a plecat din aceasta lume. Mostenirea sa pentru posteritate reprezinta filme, piese de teatru si muzica. Pe CD-ul inclus in suplimentul Jurnalului se gasesc urmatoarele piese ale marelui actor:

  1. Imi acordati un dans
  2. Cum am ajuns sa te iubesc
  3. Gioconda se marita
  4. Cine umbla prin vecini
  5. Asta seara ma fac praf
  6. Cantecul baiatului
  7. Of, inimioara
  8. La ghicitoare
  9. Alta data
  10. Nani, nani
  11. Stiu de mult
  12. Spune-mi mie Bucuresti

Lunea, zi cu muzica de colectie

Dupa cum v-ati obisnuit, si lunea viitoare Jurnalul National vine cu un alt supliment cu muzica de colectie. Este vorba despre Ileana Sararoiu, o interpreta a cantecului romanesc. Asa ca sa va notati ca luni e zi de muzica si sa dati o fuga la chioscul de ziare, asta daca nu aveti abonament.

Ileana Sararoiu

Eu voi incerca sa prind un exemplar si sa va spun mai multe despre Ileana Sararoiu. Sa auzim de bine!

S-a stins Gil Dobrica

Desi nu este un lautar, Gil Dobrica a fost un mare artist al muzicii romanesti si merita sa ii dedic acest articol. La 61 de ani, Gil Dobrica a parasit aceasta lume. Ramane in inimile noastre cu melodia Hai acasa, dar si cu stilul sau de petrecaret.

Gil Dobrica

Si-a inceput cariera la numai 17 ani cantand piese rock, jazz, soul si swing. A venit in Bucuresti in anii ’70 la indemnul colegilor si a inceput o colaborare cu trupa Sfinx. A cantat multa vreme in cluburi celebre ale Bucurestiului – Atlantic, Continental, Athene Palace, Doina. In anul 2005 incepuse lucrul la un nou album care a ramas neterminat. Chiar in aceste zile ar fi trebuit sa filmeze un videoclip.

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

Despre Lautari si Muzica lautareasca – Nicolae Filimon

Am gasit o cronica a scriitorului Nicolae Filimon (1819-1865). Daca nu va aminti cine este Nicolae Filimon, poate va amintiti de romanul Ciocoii vechi si noi. Nicolae Filimon este considerat si primul critic muzical roman.

Taraf

In articolul pe care l-am gasit cercetand paginile internetului in cautare de informatii despre muzica lautareasca, Nicolae Filimon vorbeste despre originea lautarilor si despre muzica lautareasca. In opinia sa, muzica bisericeasca a stat la baza crearii baladelor si cantecelor lautaresti. Aceasta parte a muzicii este numita muzica profana, pentru ca este “necesarie pentru delectarea societatii”.

Nicolae Filimon observa si accentele orientale ce dominau muzica vremii. Influentele orientale au aparut in momentul domnirii fanariote, cand la curtile domnesti erau adusi cantareti otomani. Acestia promovau muzica din marile orase orientale. Astfel lautarii romani au inceput sa preia ritmurile orientale, intorcand spatele influentelor europene si muzicii bisericesti.

Tot in aceasta cronica muzicala sunt prezentate instrumentele folosite de lautarii vremii: vioara, cobza, naiul si violoncelul. Criticul Nicolae Filimon vorbeste si de folosirea unor instrumente muzicale europene pentru transformarea bandelor lautaresti in orchestre. Insa tot Nicolae Filimon propune lasarea bandelor lautaresti sa se organizeze dupa bunul plac, ci nu crearea de orchestre care s-ar adresa doar celor bogati.